Te afli aici: Acasa » Economie » 31% din companiile romanesti considera ca mediul de afaceri este afectat de coruptie

31% din companiile romanesti considera ca mediul de afaceri este afectat de coruptie

În ciuda progreselor sporadice înregistrate în combaterea mitei și a corupției în Europa, Orientul Mijlociu, India și Africa (zona EMEIA), 51% dintre companiile sondate în cadrul studiul EY EMEIA Fraud Survey încă percep o largă răspândire a practicilor legate de corupție în țările lor. În România, procentul este de 31%, în scădere față de anul 2015, când procentul a fost 39%.

27% din totalul respondenților afirmă că mita se practică adesea în sectorul lor de afaceri pentru a câștiga contracte. Tările de proveniență a 14% dintre aceștia sunt în Europa de Vest. Raportul Human instinct or machine logic – which do you trust most in the fight against fraud and corruption? are la bază un sondaj derulat în rândul a 4.100 de angajați din companii mari, din 41 de țări.

Managementul nu reușește să promoveze o cultură a comportamentului etic, conform sondajului: 77% din directorii din consiliile de administrație sau senior manageri spun că ar fi dispuși să justifice o anumită formă de comportament lipsit de etică pentru a ajuta o afacere să supraviețuiască. Mai mult, unul din trei ar fi dispus să ofere bani pentru a câștiga sau pentru a păstra un business.

Cu toate acestea, 28% dintre respondenți cred că reglementările în domeniu au avut un impact pozitiv în descurajarea comportamentului lipsit de etică, marcând o creștere de 4 procente față de sondajul din 2015. 77% dintre respondenți consideră că urmărirea penală a persoanelor implicate în acte de corupție contribuie la descurajarea fraudei și mitei în rândul executivilor.

Reprezentanții Generației Y (cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani), care reprezintă 32% dintre respondenți, demonstrează o atitudine mai relaxată față de comportamentele lipsite de etică. 73% dintre aceștia declară că un astfel de comportament este justificat pentru a ajuta o afacere să supraviețuiască, în comparație cu 49% dintre reprezentanții Generației X (cu vârste cuprinse între 45 și 54 de ani).

Mai mult decât atât, 68% dintre respondenții Generației Y cred că managementul companiei lor ar aborda un comportament lipsit de etică pentru a ajuta o afacere să supraviețuiască, iar 25% din această grupă de vârstă ar oferi bani pentru a câștiga sau pentru a păstra o afacere/un client. Reprezentanții Generației Y arată, de asemenea, o neîncredere sporită în colegii lor. Astfel,49% consideră că aceștia ar acționa non-etic pentru a-și îmbunătăți propria evoluție în carieră.

Simona Radu, Director Executiv Fraud Investigation and Dispute Services EY România, spune:

“În condiţiile actuale, în care autoritățile publice exercită controale mai stricte şi în care angajaţii sunt motivaţi mai mult de câştigurile personale decât de loialitatea faţă de angajator, companiile trebuie să manifeste iniţiativă şi să se asigure că standardele etice vor fi respectate. Rezultatele studiului nostru indică faptul că neîncrederea între colegi, precum şi comportamentul lipsit de etică devin caracteristici-cheie în rândul angajaţilor din ziua de azi.

Rezultatele noastre arată că, raportaţi la alte generaţii, membrii Generaţiei Y (cu vârste între 25 şi 34 de ani) ar justifica mai uşor un comportament ne-etic pentru a se asigura că afacerea rezistă, pentru a-şi atinge scopurile financiare sau pentru a avansa în carieră. Generaţia Y include viitorii lideri din domeniul de business. În cazul în care nu se iau măsuri imediate, prin stabilirea unor standarde etice ridicate, prin demonstrarea unei toleranțe-zero în ceea ce priveşte activităţile de corupţie şi de fraudă la toate nivelurile unei organizaţii, comportamentele lipsite de etică ar putea să se intensifice în viitor.”

Eșecul în stabilirea unei culturi de raportare a comportamentului lipsit de etică

În ciuda faptului că liniile de asistență telefonică pentru raportarea corupției (whistleblowing) sunt acum considerate o parte importantă a programului de conformitate al unei companii, doar 21% dintre respondenți au cunoștință de existența unui astfel de canal în compania lor, în timp ce 73% ar lua în considerare furnizarea de informații direct către o terță parte, cum ar fi o instanță juridică. Mai mult decât atât, 52% dintre respondenți sunt îngrijorați de abaterile din cadrul organizației lor. Din cei intervievați, 48% au simțit presiunea de a nu divulga informațiile, astfel că 56% dintre aceștia au ales să nu raporteze cazurile de corupție.

Respondenții din piețele emergente, cum ar fi India (27%) și Nigeria (24%) recunosc faptul că, în prezent, au parte de mai multă protecție în cazul în care raportează faptele de corupție, față de acum trei ani. Cu toate acestea, doar o ușoară îmbunătățire a fost observată pe piețele dezvoltate, cum ar fi Italia (11%) și Franța (4%).

Nadia Păun, Manager Fraud Investigation and Dispute Services EY România, spune:

“Rezultatele studiului indică faptul că, în situaţiile în care anagajații manifestă îngrijorare cu privire la diverse abateri, aceştia ezită sau nu cunosc modalitatea în care pot să le raporteze. Chiar şi în situaţiile în care regulamentele prevăd posibilitatea de raportare a corupţiei (whistleblowing), acestea nu par să fie implementate corespunzător, iar nivelul de informare în rândul anagajaţilor este scăzut în ceea ce priveşte canalele de raportare.

Pentru a răspunde acestor provocări, este imperativ că societăţile să aibă o abordare holistică în privinţa cerinţelor de conformitate, să depăşească cerinţele minime de conformitate, să dezvolte programe de motivare a angajaţilor, astfel încât aceştia să aibă un comportament adecvat, să identifice şi să abordeze problemele generate de diferenţele existente între generaţii.

De asemenea, companiile ar trebui să încurajeze angajaţii să raporteze eventualele fraude şi fapte de corupţie prin implementarea unor măsuri de protecţie adecvate pentru persoanele care intenționează să facă asemenea raportări.”

Monitorizarea adecvată a datelor angajaților din poziții cheie, în vederea prevenirii amenințărilor din interior

 

Studiul relevă o tensiune între utilizarea tehnologiei și monitorizarea datelor personale ale angajaților. 75% dintre respondenți spun că firmele lor ar trebui să monitorizeze sursele, precum e-mailurile, apelurile telefonice sau serviciile de mesagerie. În ciuda acestui fapt, 89% consideră că monitorizarea datelor din aplicațiile de mesagerie instant ar fi o încălcare a vieții private. Întrebați dacă ar accepta o colectare de rutină a datelor lor (de pe e-mail, telefon, din sistemele de securitate sau din bazele de date publice) și o analiză a acestora, respondenții din vestul Europei (42%) și cei din estul Europei (49%) au fost mai puțin de acord în comparație cu cei din India (87%) și Africa (80%).

Lasati un comentariu

© 2012 TimNews, toate drepturile rezervate.

Mergi sus