Te afli aici: Acasa » Cultura » Amintiri asomate (Page 5)

CULTURĂ/PAŞI PE ŢĂRÂNA CELESTĂ A LIMBII ROMÂNE. Cuvinte placebo pentru creștinii călduți

Jianu Liviu-Florian, Amintiri asomate, volum aflat sub tipar Jianu Liviu-Florian, descendent din spiţa Sorescului Marin, A Muşatescului şi a lui Ion Băieşu, a ales să zugrăvească în felul său mucalit, meleagul şi oamenii care au ajuns să-l definească plenar ca om şi ca scriitor. Cadrul de desfăşurare al prozelor sale care trădează poetul, scrise cu un lirism-sarcastic rar întâlnit în literatura actuală este ...

Citeste mai mult

CULTURĂ/La loc cu verdeață, unde nu este nici durere, nici întristare …

În 30-40 de ani, 80 % din acoperişurile Caliciei vor cere bani pentru înlocuirea lor. În 30-40 de ani, 80 % din cablurile electrice  ale Caliciei vor cere bani pentru înlocuirea lor. În 30-40 de ani, 80% din căile ferate ale Caliciei vor cere bani pentru înlocuirea lor. În 30-40 de ani, 80% din drumurile şi soselele Caliciei vor cere bani pentru înlocuirea lor. În toţi aceşti 30 -40 de ani, Calicia nu va av ...

Citeste mai mult

CULTURĂ/EDUCATOAREA

A fost anunţat că a murit. A fost dusă imediat la capela cimitirului. În urma ei s-a eliberat un pat în sala aceea în care zăceau o duzină de legume: femei şi bărbaţi, acum fără sex, care erau hrăniţi precum copiii, şi care produceau în azil deranj, cheltuieli, şi urină. Acolo mirosea atât de uman, cum numai leşurile care rămâneau în urma războaielor, părăsite pe câmpiile albe pictate cu ciori, mai miroseau ...

Citeste mai mult

CULTURĂ/CEAIUL RUSESC

Ivan Vasilievici Dolgoruki era înalt comisar cu probleme de sănătate în gubernia Pelendavskaia. Ţarul era zgârcit din fire când era vorba de  toate cele ale statului. Nu acelaşi lucru se putea spune când era vorba de curtenii săi, pe care îi răsfăţa cu milioane de ruble şi excursii pitoreşti peste mări şi ţări. Aşadar, Nicolai Vasilievici nu prea avea bani pentru administrarea spitalelor. În plus, făcea efo ...

Citeste mai mult

CULTURĂ/FARUL DE STICLĂ

1. Ştergea cu duioşie farul imaculat al autoturismului, o marcă de prestigiu, iradiind o lumină de sticlă, cu afecţiune chiar, şi i-l arăta prietenei. Pentru un moment, am avut impresia unei pasiuni tainice, ludice, între cele două femei, şi briliantul de sticlă. Femeia mignonă, înspre a doua vârstă, cu părul de puf de pui de găină, cu două fante negre în orbite, se îndreptă apoi spre faleză, revigorată de ...

Citeste mai mult

CULTURĂ/RUGĂCIUNE

A murit un anonim. Câţiva oameni l-au închis într-o urnă de plastic. Nu. Generalul Drojdie: <<…a murit cea mai mare personalitate, poate,  a culturii  Olteniei acestui secol…>> În jurul mormântului, 30 de bătrâni. 10 liceeni. 2 camere de luat vederi. Generalul Drojdie: <<…el, care a lăsat moştenire nepoţilor şi o poezie, Rugăciune… “Dă-mi, Doamne, ce vrei Tu ”. Nu ştiu la ce s-a gândit Dom ...

Citeste mai mult

CULTURĂ/PROFESORUL A FOST TRECUT ULTIMUL PE CURAT…

Uneori, adevăratul profesor rămâne pe ciornă. Este greu de explicat. Fruntaşa Surcea a avut într-o bună seară inima amară. De ce, draga mea? Am un gust amar. Ce s-a întâmplat ? Am văzut un bărbat care m-a impresionat, în sală. La repartizarea  profesorilor pe catedrele libere. Era îmbrăcat impecabil. Era liniştit. Aştepta. Calm. În sală era uneori un adevărat vacarm. Nu s-a ridicat de pe scaun. Nu a rostit ...

Citeste mai mult

CULTURĂ/SFÂNTUL MITICĂ LE GRAND

Datorez Prea Sfinţiei sale intrarea în abaţie. De aceea nu încetez nici astăzi să mă minunez ori de câte ori nu înţeleg, ca întotdeauna, minunile pe care Sfântul le întruchipează. Iată câteva pilde: plecat peste hotare, îndeletnicire Lui foarte dragă, sfântul este invitat la o partidă de rugăciune de şeful de proiect întru dumnezeire al unui fabricant de Dumnezeu. Din exces de zel, el acceptă şi o partidă d ...

Citeste mai mult

CULTURĂ/NUMELE DOMNULUI…

„-Sunt patru pe fir.” „-Întotdeauna mai este cineva pe fir”. Ştiu că i-ai spus: „ce se întâmplă cu mine? De ce ajung de fiecare dată acolo?“. Şi ai plecat aici. Nu mai ştii dacă era sâmbătă sau duminică. Acum, când scrii – soarele a crescut şi l-ai simţit. Şi ai intrat. Şi ai văzut în dreapta un seif. Şi te-ai întrebat: „- Ce caută un seif în locul acesta? Locul acesta este fals. Şi fals fiind, este singuru ...

Citeste mai mult

CULTURĂ/VINUL ŞI COZONACUL

─ Cui ai dat, dragă, vinul şi cozonacul? ─  Le-am dat la pupeze! ─ Care pupeze? ─ Erau patru pupeze în Muzeul Olteniei care frecau menta. Le-am spus: Pentru Domnul Florian din Transilvania, care îşi serbează astăzi ziua de naştere. Şi? Au luat vinul şi cozonacul şi mi-au mulţumit. Le-am rugat să taie cozonacul, şi să aibă grijă, că soţul meu este un îngrămădit. ─ Adică, eu! ─ Şi nesimţitul ăla de Stejar, Gâ ...

Citeste mai mult

CULTURA / ELOGIUL

Când Ana MARIA TELEMEA a luat primul titlu mondial la proba de spadă, directorul liceului sportiv Pietrache Piscu din Iovacra - liceul care a format marea campioană - a dat numele proaspetei laureate, unei alei. Nu una oarecare. Ci chiar aleea din faţa sălii de sport a liceului. S-a pus o placă comemorativă, s-a scris pe ea, cu litere de bronz, aleea Ana Maria Telemea, campioana noastră, şi anul. Spre aduce ...

Citeste mai mult

CULTURA / MULŢUMESC DIN INIMĂ PARTIDULUI

În clasa a VI-a sau a VII-a a şcolii generale, am ridicat două degete în ora de dirigenţie, m-am ridicat în picioare, şi – încurajat de apelurile la sinceritate şi buna colegialitate ale tovarăşei  diriginte – am spus că eu, unul, m-am săturat de continua repetare şi prelucrare la orele de dirigenţie a directivelor şi hotărârilor Partidului Comunist Român.  Că a le spune odată, mai înţeleg. A le spune de do ...

Citeste mai mult

CULTURA / PROFESOARA DE LIMBA ROMÂNĂ

Poate numele ei a trecut demult într-o lume mai bună. Poate mai citeşte încă, de acolo, extemporalele de control ale fiecărei zile din spatele elevilor de ieri. Poate titlul este greşit: este învăţătoarea de limba română. Poate a ieşit la pensie. Mai scrie încă scrisori deschise pe care nu le citeşte nimeni. Scrisori către Bunul Dumnezeu. Poate este în greva depersonalizării. Profesoara de limba română nu m ...

Citeste mai mult

CULTURĂ / DIRECTORUL, TATA, RAŢIUNEA, COOPERATIVA „DESERVIREA” ŞI CONCETĂŢENII

Uneori, prin decor se descriu toate personajele. Există şi decoruri ambuscadă. Pipăind drepturile omului, nu îţi vine să crezi că pot să încapă într-o căsuţă modestă, pe Strada Iancu Jianu nr. 838 bis. Te-ai aştepta ca o asemenea instituţie să aibă un sediu impunător. Chiar să-l merite. Ei bine, vă înşelaţi! În primul rând, pentru că eu nu înţeleg nimic din eticheta: Drepturile Omului. Îmi spun ceva: dreptu ...

Citeste mai mult

CULTURA / CINE A FOST AMZA PELLEA ?

Amza Pellea a fost un om, ca atâţia alţii.Un actor. El a interpretat un personaj. Ţăranul. Ţăranul oltean. A făcut-o pentru că el însuşi a fost în copilărie ţăran. Părinţii lui au fost ţărani. Ca şi bunicii şi străbunicii lui. Şi aşa mai departe înapoi. Ţăranul ăsta nu a avut niciodată salariu. Nici asigurare de sănătate. Nici bani în bancă. Nici cărţi de credit. Nici asigurare pe bunuri. Nici pensie. Print ...

Citeste mai mult

CULTURA / VÂNDUŢI PE DOI HRISTOŞI

„LĂSAŢI COPIII SĂ VINĂ LA MINE, ŞI NU-I OPRIŢI!”(Iisus Hristos)   Sunt acasă. Mihaela, soţia mea, aţipeste în patul din sufragerie. Marina, fetiţa noastră de 2 ani şi 5 luni, doarme în pătuţul de lemn. Simt nevoia să fumez. Nu am ţigări. Ies în stradă. Nu încui uşa de la casă. Mă voi întoarce repede. La Tita este închis. La Cici este închis. Ajung în barul lui Alfredo. Intru la parter, la clasa “underg ...

Citeste mai mult

CULTURA / UN DEŢINUT PE CRUCE, PENTRU SUFLETUL TĂU

“Când va veni Fiul Omului întru slava Sa, şi toţi sfinţii îngeri cu El, atunci va şedea pe tronul slavei Sale. Şi se vor aduna înaintea Lui toate neamurile şi-i va despărţi pe unii de alţii, precum desparte păstorul oile de capre. Şi va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stânga. Atunci va zice Împăratul celor de-a dreapta Lui: Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu, moşteniţi împărăţia cea pregătită vo ...

Citeste mai mult

CULTURA / MĂTURA

Curtea interioară a Bisericii este curată. Foarte curată. Rezemată de zid, o mătură. Tocită. Câteva fuioare de pai învârtejite. Moş Nicolae s-a oprit şi şi-a adus aminte: În casa parohială locuia o femeie de 40 de ani, mică de statură. Era angajată ca femeie de serviciu. Avea 140 de pâini salariu pe lună. De milă, a luat în grijă o  bătrânică, de 90 de ani, şi o fetiţă, de 6 ani. Fetiţa se numeşte Elena.   ...

Citeste mai mult

CULTURA / MĂTURA

Curtea interioară a Bisericii este curată. Foarte curată. Rezemată de zid, o mătură. Tocită. Câteva fuioare de pai învârtejite. Moş Nicolae s-a oprit şi şi-a adus aminte: În casa parohială locuia o femeie de 40 de ani, mică de statură. Era angajată ca femeie de serviciu. Avea 140 de pâini salariu pe lună. De milă, a luat în grijă o  bătrânică, de 90 de ani, şi o fetiţă, de 6 ani. Fetiţa se numeşte Elena.   ...

Citeste mai mult

CULTURA / GRADAŢIE DE MERIT

DEFINITIVAT Azi, am prins un calician şi l-am pus într-un borcan. Bâzâie. Este fericit. L-am urmărit o oră, până când fericirea asta m-a scos din sărite. Notez în carneţelul de observaţii: calicienii sunt fericiţi în borcan. Am scos calicianul din borcan şi l-am dus în grădină. I-am dat drumul: bâzâie. Este fericit. Sunt derutat: consemnez în carnet: calicienii sunt fericiţi în aer liber. Îi rup calicianulu ...

Citeste mai mult

CULTURA / BUZUNARELE

Croitorul  Deliu era un bun meseriaş. Costumele croite de dânsul cădeau ca turnate. Este adevărat că mulţi dintre colegii de breaslă atribuiau reuşita hainelor, sacourilor şi pantalonilor croiţi de dânsul stofelor pe care le folosea, dar asta nu umbrea cu nimic măiestria croitorului. Muncind cu pasiune şi răbdare, şi fiind un om chibzuit, croitorul avea de toate: apartament, automobil, bani în bancă, îşi fă ...

Citeste mai mult

CULTURA / UŞA

Introducere Calicia, 7 ianuarie 2010. Eu. În drum spre serviciu.   Cuprins Ca în fiecare zi, dau să intru în Biserica Sfântul Gheorghe. Intru ca să las câte un dar. Cât de mic. De obicei, o bomboană. Aşa spunea părintele Cleopa Ilie: Cercetaţi Biserica. Şi de câte ori intraţi, lăsaţi câte un mic dar. Cât de mărunt. De ce spunea acestea? mă întreb. Nu ştiu. Dar pot să vă spun de ce intru şi las eu. Pent ...

Citeste mai mult

© 2012 TimNews, toate drepturile rezervate.

Mergi sus