Te afli aici: Acasa » Cultura » Amintiri asomate » CULTURA / UN DEŢINUT PE CRUCE, PENTRU SUFLETUL TĂU

CULTURA / UN DEŢINUT PE CRUCE, PENTRU SUFLETUL TĂU

CULTURA / UN DEŢINUT PE CRUCE, PENTRU SUFLETUL TĂU

“Când va veni Fiul Omului întru slava Sa, şi toţi sfinţii îngeri cu El, atunci va şedea pe tronul slavei Sale.

Şi se vor aduna înaintea Lui toate neamurile şi-i va despărţi pe unii de alţii, precum desparte păstorul oile de capre.

Şi va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stânga.

Atunci va zice Împăratul celor de-a dreapta Lui: Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu, moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii.

Căci flămând am fost şi Mi-aţi dat să mănânc; însetat am fost şi Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi M-aţi primit;

Gol am fost şi M-aţi îmbrăcat; bolnav am fost şi M-aţi cercetat; în temniţă am fost şi aţi venit la Mine.

Atunci drepţii Îi vor răspunde, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând şi Te-am hrănit? Sau însetat şi Ţi-am dat să bei?

Sau când Te-am văzut străin şi Te-am primit, sau gol şi Te-am îmbrăcat?
Sau când Te-am văzut bolnav sau în temniţă şi am venit la Tine?
Iar Împăratul, răspunzând, va zice către ei: Adevărat zic vouă, întrucât aţi făcut unuia dintr-aceşti fraţi ai Mei, prea mici, Mie Mi-aţi făcut.

Atunci va zice şi celor de-a stânga: Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic, care este gătit diavolului şi îngerilor lui.

Căci flămând am fost şi nu Mi-aţi dat să mănânc; însetat am fost şi nu Mi

aţi dat să beau;

Străin am fost şi nu M-aţi primit; gol, şi nu M-aţi îmbrăcat; bolnav şi în temniţă, şi nu M-aţi cercetat.

Atunci vor răspunde şi ei, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând, sau însetat, sau străin, sau gol, sau bolnav, sau în temniţă şi nu Ţi-am slujit?
El însă le va răspunde, zicând: Adevărat zic vouă: Întrucât nu aţi făcut unuia

dintre aceşti prea mici, nici Mie nu Mi-aţi făcut.

Şi vor merge aceştia la osândă veşnică, iar drepţii la viaţă veşnică. “

Acestea sunt cuvintele lui Iisus Hristos. Dar cine este acest Iisus Hristos? Este Dumnezeu întrupat. Unul dintre atâţia Dumnezei care există şi au existat în Univers. Care ne spun că au creat lumea şi l-au creat pe om.
Am citit cuvintele fiecărui Dumnezeu din Univers. Am citit viaţa fiecărui Dumnezeu.

Am fost flămând. Am fost însetat. Am fost gol. Am fost bolnav. Am fost întemniţat într-un izolator. Şi dintre toţi Dumnezeii care au creat omul şi lumea, am întâlnit, târziu, un singur Dumnezeu care mi-a spus: Şi eu am fost flămând. Şi eu am fost însetat. Şi eu am fost gol. Şi eu am fost bolnav. Şi eu am fost întemniţat. Şi toţi cei care au fost ca mine, sunt fraţii mei mai mici, pe care îi am în grijă. Atâta grijă, încât îmi dau cu bucurie viaţa pentru ei.
Citind şi urmând viaţa acestui Dumnezeu şi ascultându-i cuvintele, mai întâi, citind şi urmând apoi cărţile celor care l-au cunoscut şi pipăit pe acest Dumnezeu, citind şi urmând vieţile şi cărţile celor care au fost unşi în duhul acestui Dumnezeu, au crezut, au trăit şi au murit întru acest Dumnezeu, mi-am spus: Chiar dacă acest Univers ar fi fost creat de un alt Dumnezeu, pentru mine Dumnezeul meu este Iisus Hristos. Pentru că el este bun cu cel slab. Este bun cu cel rău. Este bun cu cel păcătos. Este bun cu toţi. Unde este păcatul mai mare, unde este răul mai crâncen, unde este ticăloşia mai infamă, unde este sărăcia mai cumplită, unde este singurătatea mai amară, unde este viaţa mai plină de disperare, acolo este inima de mamă, acolo este mâna de ajutor mai bărbătească, acolo este palma ocrotitoare mai umană a Dumnezeului meu, Iisus Hristos. El judecă oamenii nu după haine, nu după zidurile caselor, nu după cuvinte, nu după strălucire, nu după faimă, ci după inima lor.

“Bună ziua, om bun!”

“Bună să-ţi fie inima!”

Aşa se salutau odată oamenii.

Pentru Iisus Hristos nu există în întregul Univers un lucru mai valoros decât sufletul meu. Nu există în întregul Univers un lucru mai valoros decât sufletul tău. Nu există în intregul Univers un lucru mai valoros decât sufletul unui om. Nu, pământul. Nu, cerul. Nu, bogăţiile lumii. Nu, Universul. Ci sufletul tău Omule. El i-a dat viaţă la naşterea ta. El îi dă, şi după moartea ta, viaţă veşnică. Şi după faptele sufletului tău în această viaţă, tot el judecă sufletul tău, aşa cum te judecă pe tine, copile, tatăl tău, sau mama ta. Şi te pui singur pe coji de nucă o veşnicie, de ruşine, sau te strânge cu dragoste părintească în braţe.

Iisus Hristos m-a pregătit pentru tot ce poate fi mai rău în viaţă.
“De aceea zic vouă: Nu vă îngrijiţi pentru sufletul vostru ce veţi mânca, nici pentru trupul vostru cu ce vă veţi îmbrăca; au nu este sufletul mai mult decât hrana şi trupul decât îmbrăcămintea ?

Priviţi la păsările cerului, că nu seamănă, nici nu seceră, nici nu adună în jitniţe, Şi Tatăl vostru Cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sunteţi voi cu mult mai presus decât ele ?

Şi cine dintre voi, îngrijindu-se poate să adauge staturii sale un cot ?
Iar de îmbrăcăminte de ce vă îngrijiţi ? Luaţi seama la crinii câmpului cum cresc: nu se ostenesc, nici nu torc.

Şi vă spun vouă că nici Solomon, în toată mărirea lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceştia.

Iar dacă iarba câmpului, care astăzi este şi mâine se aruncă în cuptor, Dumnezeu astfel o îmbracă, oare nu cu mult mai mult pe voi, puţin credincioşilor ?
Deci, nu duceţi grija, spunând: Ce vom mânca, ori ce vom bea, ori cu ce ne vom îmbrăca ?

Că după toate acestea se străduiesc neamurile; ştie doar Tatăl vostru Cel ceresc că aveţi nevoie de ele.

Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă. Amin.”

Dincolo de orice rău, fiecare creaţie a acestei lumi, fiecare minune făcută de om, fiecare clipă pe care o trăiesc, fiecare binecuvântată clipă trăită în familie, în casă, în ţară, în limba părintească română, este un imn şi o rugăciune nepricepută pe care i-o adresez. Fiecare îngenunchere în biserica lui cea dreaptă, ortodoxă, fiecare dar de o firimitură de pâine, măcar, făcută ei, sau unui om plăpând sau neputincos, fiecare rugăciune pentru cel care mi-a făcut bine, sau mi-a făcut rău, sau, pur şi simplu, este om, şi nu îmi poate fi indiferent, fiecare asemenea lucru este un dar nepreţuit al Vieţii, Căii, şi Adevărului, care este Iisus Hristos. Dumnezeul meu. Cel Bun.

 

 

 

 

16  februarie  2006

Comentarii (3)

  • Diana

    Omul trebuie sa aiba o justificare a existentei sale pe pamant si sa implineasca sensul acestei existente

  • Diana

    Spiritualitatea crestina este un scop al oricărui muritor, pregătește sufletul pentru eternitate, asemenea acestor prețioase rânduri, pe care ni le oferiți.

  • Daria

    Anafură pentru cititori!
    Mulțumim autorului!

Lasati un comentariu

You must be logged in to post a comment.

© 2012 TimNews, toate drepturile rezervate.

Mergi sus