Te afli aici: Acasa » Cultura » Eseuri pe teme date » Despre muncă (II): Cine a înălțat munca până la iubire, acela a coborât raiul pe pământ. Simion Mehedinți

Despre muncă (II): Cine a înălțat munca până la iubire, acela a coborât raiul pe pământ. Simion Mehedinți

Despre muncă (II): Cine a înălțat munca până la iubire, acela a coborât raiul pe pământ. Simion Mehedinți


Veșnicia s-a născut la sat și datorită existenței unei piețe interesate de produsele autohtone, piață ajutând la statornicia satului. Astăzi, dimpotrivă: tinerii migrează masiv la oraș, pentru slujbe (din ce în ce mai puține), munca la câmp fiind de prisos, întrucât hipermarketurile preferă să aducă pe rafturi produse de import ieftine și nocive. Aici trebuie intervenit și e treabă de politică: trebuie gândit: avem legumele, fructele, cerealele etc. noastre, dar cine le achiziționează pe un preț convenabil pentru producător, pentru țăran?

Târgul reprezenta mediul de schimb (de troc), dar nu numai; se vindeau / cumpărau macaturi, scoarțe, pături de lână, cojoace, pantaloni de ie, cămăși de borangic, baticuri, broboade, flanele (de lână), căciuli, fesuri, mânuși, căpătâie, perne (umflate cu pene), carpete (cusute cu fire colorate) cu modele de iubire: tineri în poiană, ascultând un cuc, ori de curtoazie: cavaleri înaintând pe cai, peste un fir de apă rătăcit în pădure, ca un fir alb de păr pe un creștet negru, spre un castel în depărtare, icoane pe lemn, icoane pe sticlă ș.a. Toate se elaborau în gospodăria omului. Războaiele de țesut se montau spre sfârșitul toamnei și țăcăneau, într-un program diurn, cu excepția sărbătorilor din calendar și a sfintelor duminici, de la cinci dimineața până la șapte seara, când, pentru a mai alterna, se curau drugi de porumb; știuleții se aruncau în sobă. Lampa (pe gaz), agățată în cuiul din perete, pâlpâia ca un ochi de ciclop, dezvăluind: vase de lut încă pe masă, de la cină – de obicei, masa era ridicată imediat, pentru a n-o lăsa pe Maica Domnului să aștepte în picioare (sfârșitul mesei), șervete albe, taburete, dovleci turcești ca turbane, caiere încâlcite, oglindă înrămată, cap îmbrobodit de țărancă frumoasă, albie de scăldat – plasată oblic în colț etc.; pe plită, fierbeau în oală, boabe (de porumb), de-un gust dulce, pe care le sărai și prăjeai ulterior, pentru a fi crocante și să-ți dea sete de vin. Din pivniță sau beci, vinul, roșu ca o gușă de curcan înfuriat, era adus în oală de lut; vaporii de apă dantelând recipientul aminteau de sudoarea frunții podgoreanului.

Țăranul știa că se merită să-și lucreze pământul. Era fericit. A munci în perimetrul proprietății lui îi aducea suficient câștig pentru a-și menține locuința salubră și funcțională.

Comentarii (4)

  • Jianu Liviu-Florian

    Frumoasa, Dane, aceasta aminte-aducere a unor vremuri in care omul era subiect, iar nu obiect al timpului.

  • Adi

    Vor mai veni oare vremurile astea Dane?

  • ionescu

    Cumva, vor mai veni vremurile acestea pt. ca lumea din orase, lipsita de slujbe, va reveni la sat, unde totusi banul are mai mare valoare. Ar fi interesant aici, sa pui in functiune cateva razboaie de tesut scoarte sau covoare, pt. turisti (si nu numai); scoartele costa destul de mult, de exemplu. Sau o ciupercarie; poate sa cresti viermi de matase – preocupari care te leaga de vremuri traditionale romanesti si iti dau liniste sufleteasca.

  • Magda Gofiță

    E ușor, din postura de scriitor, să admiri un apus de soare când știi că după ce trece întunericul vine și răsăritul.
    Natura singură nu ne poate hrăni. Pentru asta e necesar să simțim nisipul sub unghii și sudoarea pe frunte, să ne acceptăm călcâiele crăpate … și multe alte sacrificii. Numai pentru focul acela ce trosnește în sobă, și nouă ni se pare mirific, săteanul realizează o serie de activități epuizante (spartul lemnelor e doar ultima dintre acestea, de exemplu).
    În astfel de condiții, mie dacă-mi ajung banii de un gel de duș sar peste masă. Știu, poate sătenul (și nu numai) mi-ar da replica (din marele Ion Creangă): ,,Dar muieți-s posmagii?”… Depinde cum dorește fiecare să trăiască: ,,în armonie cu sine” sau ,,în armonie cu natura”.

Lasati un comentariu

You must be logged in to post a comment.

© 2012 TimNews, toate drepturile rezervate.

Mergi sus