Te afli aici: Acasa » Economie » EY Eurozone Forecast: Consumul intern este cel mai puternic vector de crestere a economiei romanesti

EY Eurozone Forecast: Consumul intern este cel mai puternic vector de crestere a economiei romanesti


Startul pozitiv al Zonei Euro în 2015 – cu o creștere de 0,4% a PIB-ul în primul trimestru, mai mare decât a SUA sau a Marii Britanii – indică faptul că, în general, consumatorii răspund la ieftinirea preţurilor la energie, conform ediţiei din iunie 2015 a barometrului EY Eurozone Forecast (EEF). De asemenea, barometrul prevede că revenirea economică va deveni mai extinsă, predicţia de creştere fiind de 1,6% pentru 2015 şi de 1,9% pentru 2016.

Economia românească puternic ridicată de creşterea consumului intern

Performanţa economică a României în primul trimestru al acestui an a fost peste aşteptări, marcând o creştere economică de 4.2%. Deşi este puţin probabil ca acest ritm să fie susţinut pe parcursul întregului an, perspectivele pentru 2015 rămân destul de optimiste. Dacă revenirea Zonei Euro se păstrează pe aceleaşi coordonate, perspectiva de creştere a PIB-ului României este de 3.1% în 2015 şi de 3.2% în 2016, cu posibilitatea de a depăşi aceste niveluri după 2017.

Consumul intern a crescut la nivel real cu un ritm care nu a mai fost atins din 2008 încoace, înregistrând o creştere trimestrială de 2.6% în ultimul trimestru al anului 2014. Aceste date încurajatoare au continuat şi anul acesta, când s-a înregistrat o creştere a salariilor în medie cu aproape 7% în ianuarie şi în februarie, faţă de aceiaşi perioadă a anului trecut.

Consumul intern are perspective de creştere cu peste 4% în 2015, după expansiunea de 5% înregistrată în 2014. Creşterea semnificativă a salariilor, de peste 6%, împreună cu inflaţia scăzută au întărit în această perioadă puterea de cumpărare a consumatorilor români.

Consumul este în acest moment principalul vector de creştere în România, după o lungă perioadă de stagnare ce a urmat crizei globale – perioadă în care consumul domestic a scăzut în România cu aproximativ 10%. Tendinţa clar ascendentă ilustrează încrederea mai mare a populaţiei în economie şi creşterea nivelurilor reale ale salariilor. Ne aşteptăm de asemenea ca investiţiile să crească la rândul lor, deşi dimensiunea evoluţiei pozitive va depinde puternic de perspectiva Zonei Euro,” declară Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România

Cresc investiţiile în Zona Euro

Companiile se pregătesc de investiţii, datele din ultimele luni legate de mediul de afaceri şi de creditare fiind din ce în ce mai pozitive. EEF prevede că investiţiile totale vor creşte cu 1,1% în 2015, înainte de a se accelera la aproape 3% în 2016-17, după care se vor stabiliza, la un nivel de 2,5% în 2018-19. Asemenea rate de creştere ale investiţiilor sunt foarte apropiate de cele de dinainte de criză.

Procedura de quantitative easing va ajuta la menţinerea costurilor de creditare a afacerilor, guvernelor şi persoanelor fizice din Zona Euro la niveluri joase, în acest an şi în următorul. În orice caz, posibilitatea ieşirii Greciei din Zona Euro continuă să arunce o umbră asupra pieţelor financiare.

Tom Rogers, Senior Economic Advisor pentru EEF, declară:

Lăsând Grecia la o parte, mulţi dintre norii care au umbrit zona euro s-au dispersat în ultimele 6 până la 12 luni, iar economia a răspuns prin creşteri mai rapide şi generare de locuri de muncă. Riscurile rămân valabile, evident, însă finanţările ieftine, moneda europeană slăbită şi sentimentul tot mai puternic de încredere al populației sunt factori care sugerează că investiţiile în afaceri ar putea reîncepe în trimestrele următoare.”

Mark Otty, EY’s Area Managing Partner for Europe, Middle East, India and Africa, spune:

Preţuri mai mici la energie, cheltuieli de consum mai ridicate, o piaţă a muncii mai puternică şi o monedă europeană mai slabă sunt factori care contribuie împreună la o revenire în sensul larg. Cu toate astea, în ciuda creşterilor din zona cheltuielilor de consum, şomajul se menţine la cote ridicate în mare parte din zona euro. Comunitatea de afaceri şi cea politică din această regiune trebuie să coopereze pentru a adresa această provocare majoră, prioritatea de top fiind aceea a generării unui mediu de viaţă mai bun pentru tineri.”

Cheltuieli de consum mai mari decât în oricare an din 2006 încoace

În cea de-a doua jumătate a anului 2015, gopodăriile vor începe să simtă creşterea cu 5% a facturilor la energie în conformitate cu evoluția din 2016 a preţului mondial la petrol, fapt care va mai tempera creşterea cheltuielilor de consum.

Cu toate astea, date fiind perspectivele mai bune ale pieţei muncii, EEF se aşteaptă la creşterea cu 1,7% a cheltuielilor de consum în 2015 şi cu 1,6% în 2016, rate semnificativ mai mari decât cea de 1% din 2014 şi cu mult peste media ultimilor ani. În unele ţări, cum ar fi Germania, această creştere este alimentată de creşterile salariale pe o piaţă care cunoaşte limitări. În alte ţări, cum este Italia, consumatorii îşi cheltuie banii economisiţi din folosirea energiei eoliene pe bunuri de folosinţă îndelungată cum sunt maşinile şi aparatele electrocasnice, încurajaţi fiind de stabilizarea pieţelor muncii.

Exporturile recâştigă impulsul de creştere

Deprecierea a însemnat o monedă europeană cu 7% mai slabă decât la începutul lui 2015 şi o monedă care continuă să fie mai slabă faţă de lira sterlină. Acest fapt a întărit competitivitatea Zonei Euro pe pieţe cheie de export, mai ales în condiţiile aprecierii puternice a dolarului. EEF se aşteaptă ca moneda europeană să se deprecieze până la o rată de schimb de 1,1 faţă de dolarul american până la sfârşitul acestui an şi până la o rată de circa 1,05 până la sfârşitul lui 2016.

Exportatorii vor continua să beneficieze de pe urma revenirii altor economii avansate precum cea britanică şi cea americană. EEF se aşteaptă ca exporturile Zonei Euro să crească cu 3,7% în 2015, în vreme ce importurile vor rămâne semnificative, în ciuda faptului că devin mai scumpe. În orice caz, din pricină că unele economii emergente – mai ales China – s-au orientat către o scădere controlată în anii care vin, cererea de bunuri europene ar putea cunoaşte creşteri modeste, creşterile de exporturi temperându-se de la vârful de 4,2% în 2016 la nivele de 4,1% în 2017 şi 3,6% în 2018 şi 2019.

Structura creşterii se va modifica în a doua jumătate a acestui an

EEF se aşteaptă la o intensificare treptată a ritmului cheltuielilor cu investiţiile în cea de-a doua jumătate a acestui an şi în 2016. Condiţiile de creditare au continuat să se îmbunătăţească, la fel ca şi indicatorii de încredere ai afacerilor. Cu toate astea, din pricina continuării incertitudinii legate de viitorul Greciei în zona euro şi a consecinţelor posibilei ieşiri a acestei ţări din zonă, cele de mai sus nu se materializează încă în creşteri de cheltuieli cu investiţiile.

Tom Rogers adaugă: “Perspectiva economică este cu siguranţă mult îmbunătăţită, dar este important ca autorităţile de reglementare să susţină eforturile depuse până acum. Este în special important ca guvernele să meargă mai departe cu unele reforme economice dificile, care îmbunătăţesc concurenţa de pe piaţă, şi să folosească orice deschidere de spaţiu fiscal pentru a prioritiza cheltuielile în zone care alimentează creşterile potenţiale viitoare.”

Mark Otty concluzionează: “Liderii de afaceri cu interese în Zona Euro trebuie să se pregătească pentru această revenire la rate de creştere mai stabile. Soarta Greciei rămâne un obstacol major în calea evoluţiei monedei unice europene. Însă pe măsură ce va fi contracarată incertitudinea legată de viitorul Greciei, ne putem aştepta la creşteri ale investiţiilor mult mai evidente în viitorul apropiat.”

Lasati un comentariu

You must be logged in to post a comment.

© 2012 TimNews, toate drepturile rezervate.

Mergi sus