Te afli aici: Acasa » Economie » Studiu EY – Jucatorii din segmentul de pensii sub presiune

Studiu EY – Jucatorii din segmentul de pensii sub presiune

Studiu EY: Totalul activelor administrate de fondurile de pensii la nivel global trebuie să crească de 5 ori în următorul deceniu

Principalii jucători din sectorul public și privat de pensii se confruntă cu o presiune tot mai mare pentru dezvoltarea unor strategii pe termen lung mai robuste și mai clare de alocare a pensiilor și de planificare a termenelor de retragere din activitate a clienţilor, pe măsură ce tot mai multe reforme au loc în acest sector, se arată într-un nou raport publicat de EY – Premiul de 500 de trilioane USD: O viziune centrată pe client în piața globală de pensii.

Populaţia activă a globului a ajuns la 5 miliarde de locuitori. Deşi nu se vor pensiona toţi odată, o persoană are nevoie în medie de economii pentru perioada de pensionare de cel puţin 100.000 USD, sau chiar de mai mult în economiile dezvoltate, conform concluziilor studiului. Cu toate acestea, activele administrate de fondurile de pensii la nivel global nu însumează mai mult de 100 trilioane USD. Jucătorii din sectorul pensiilor au în faţă așadar o provocare uriaşă – aceea de a creşte de cinci ori totalul activelor pe care le administrează în următorul deceniu. Atingerea acestui obiectiv ambiţios va necesita un parteneriat între toate părţile implicate.

Studiul EY folosește informații publicate de guverne, de autorități responsabile cu elaborarea de politici publice, de organisme de reglementare, de jucătorii din sectorul de pensii și de angajatori. Acestea evidențiază faptul că toate organizațiile din sectorul pensiilor vor fi nevoite să colaboreze mai strâns pentru a îmbunătăți situația financiară a clienților lor, pe măsură ce în peisajul pensiilor are loc o schimbare fundamentală, trecându-se de la concentrarea pe beneficii definite, la cea pe contribuții definite.

Va fi aşadar nevoie de schimbarea politicilor publice aplicabile în această industrie în multe țări, astfel încât clienții finali să poată lua decizii mai bine informate. Organizaţiile publice şi private trebuie să îşi schimbe atitudinea, politica și modul în care livrează produsele şi serviciile din sectorul pensiilor, concentrându-se pe client, şi nu pe produse.

De ce întârzie strategiile pe termen lung?

Raportul evidențiază că viziunea, strategia şi definirea clară a rolurilor reprezintă fundamentul încrederii publice în administrarea de pensii. În special guvernele, autoritățile responsabile cu elaborarea de politici şi cele de reglementare recunosc că au mare nevoie să-și îmbunătățească strategiile pe termen lung privind pensiile.

În pofida acestui fapt, unul din trei respondenți participanți la studiu nu are definită o viziune şi o strategie pe termen lung, clar definite, în privința pensiilor.

Este un aspect cu atât mai important, cu cât guvernele ar putea reprezenta o ultimă resursă la care să se apeleze pentru nivelarea decalajelor legate de pensii. Conform declarațiilor participanților la interviuri, doar două treimi dintre guverne, autoritățile responsabile cu elaborarea de politici şi autoritățile de reglementare dispun de o strategie pe termen lung în sectorul pensiilor.

Sectorul privat va juca un rol important în stabilirea de viziuni şi strategii, se arată în studiu, deoarece furnizorii dispun de experienţa, dar şi de infrastructura necesare abordării cu succes a provocărilor legate de distribuţia pensiilor.

Cum pot lua clienţii decizii mai bine informate?

Trecerea de la beneficii definite la contribuții definite va îngreuna, conform raportului, luarea de decizii privind participarea şi investiţiile, atât pentru angajatori, cât şi pentru consumatori. Deloc surprinzător, angajatorii din segmentul corporativ par să fie cu un mare pas înaintea altor actori, în privința furnizării de informații şi sfaturi adecvate participanților la planurile de pensii. 75% dintre angajatorii din sectorul privat care au participat la studiu au declarat că dispun de un sistem profesional de planificare a pensiilor, deşi admit că mai este loc de îmbunătățiri.

Raportul mai arată că implicarea consumatorului şi furnizarea de informaţii relevante pentru ca el să poată lua decizii bine informate prin intermediul unor mijloace suplimentare de comunicare, suport şi planificare trebuie să devină un reper central pentru toate sistemele şi soluţiile de pensii.

Poate fi zona digitală o soluţie care să sprijine alegeri informate?

Segmentul de pensii se află încă în plin proces de determinare a modului în care aplicaţiile din zona digitală pot contribui la maximizarea oportunităţilor pe termen lung. Jumătate dintre angajatorii din sectorul privat îşi acordă scoruri mici privind maturitatea digitală, în vreme ce 54% dintre actorii din zona guvernamentală, a autorităţilor de elaborare de politici şi a reglementatorilor recunosc nevoia de adoptare a tehnologiei şi comunicaţiilor digitale.

Maturitatea digitală reprezintă o plajă vastă de acţiune, incluzând de la utilizarea social media, până la definirea de strategii digitale pe termen lung, folosirea sistematică a instrumentelor big data şi de analiză inteligentă a datelor, marketingul digital şi fructificarea revoluţiei pensiilor digitale şi a fenomenului Internet of Things.

Raportul indică faptul că, în vreme ce administratorii înţeleg tabloul mai larg al translatării către platformele digitale, respondenţii recunosc, în egală măsură, că acest reper digital înseamnă doar o parte a soluţiei. Digitalul poate ajuta la acordarea de mai multă putere consumatorilor. Însă, el reprezintă doar un element din puzzle. Abandonarea abordării paternaliste din sistemul de pensii bazat pe beneficii definite şi considerarea holistică a nevoilor financiare ale consumatorilor îi pot ajuta pe aceştia să îşi atingă obiectivele financiare.

Pensiile în România şi în UE – o comparaţie

Conform noilor date publicate de OECD, Organizaţia Mondială a Muncii, Comisia Europeană şi Institutul Naţional de Statistică, raportul între salariu şi pensie este, în medie, relativ egal pentru contribuabilii din România şi cei din UE. Valorile nominale, însă, sunt diferite – un pensionar român din anul 2050 va primi 294 Euro pensie lunară, dacă salariul său înainte de pensionare va fi de 1.000 Euro, în timp ce un pensionar din UE va primi, în medie, 1.170 Euro pensie lunară în 2050, dacă salariul său înainte de pensionare va fi de 3.000 Euro.

În acest moment, pensia medie lunară în România este în valoare de 200 Euro, în timp ce în Grecia este de 882 Euro, iar în Franţa de 1.032 Euro. În consecinţă, 35% dintre vârstnicii români prezintă risc de sărăcie şi excluziune socială, aproape dublu faţă de Uniunea Europeană în ansamblu, unde 18,3% dintre vârstnici se află în această situaţie.

****

 

Acest raport compilează date obținute din 200 de interviuri şi mai mult de 150 de chestionare la care au răspuns reprezentanţi guvernamentali de vârf, autorităţi responsabile cu elaborarea de politici, autorităţi de reglemenater şi directori din industria pensiilor din 21 de ţări din America de Nord și de Sud, zona Asia-Pacific, Europa şi Africa. Participanţilor li s-a cerut să îşi auto-evalueze nivelul de maturitate pe o scară de la 1 (scăzută) la 5 (ridicată).

Lasati un comentariu

You must be logged in to post a comment.

© 2012 TimNews, toate drepturile rezervate.

Mergi sus