Te afli aici: Acasa » Mediu & Agricultură » Ziua Mondiala a Zonelor Umede 2014: “Zonele Umede si Agricultura”

Ziua Mondiala a Zonelor Umede 2014: “Zonele Umede si Agricultura”

Lucrările  hidromeliorative din Banatul ultimelor secole au creat noi zone umede

 

În 2 februarie, a fost semnată la Ramsar (Iran) convenţia asupra zonelor umede de importanţă globală, mai ales pentru protejarea păsărilor sălbatice şi a habitatelor acestora.

 

Zonele umede¹ reprezintă habitate unde apa are rol esenţial. Aceste zone sunt stabilite pe baza rolului lor din punct de vedere ecologic, botanic, zoologic, limnologic, hidrologic, ţinând seama de importanţa lor pentru păsările acvatice în toate anotimpurile anului.

Rolul lor este multiplu în: controlul inundaţiilor, aprovizionarea stratului subteran de apă, retenţia nutrienţilor şi sedimentelor, purificarea apei, atenuarea schimbărilor climatice.

Tema din acest an, “Zonele umede şi Agricultura”, atrage atenţia asupra unui alt rol al acestor zone, şi anume, acela de infrastructură naturală ce susţine agricultura. Zonele Umede, considerate până nu demult drept pământuri sterile din punct de vedere agricol, aduc, de fapt soluri fertile şi apă de bună calitate agriculturii; cu noile metode de cultură agricolă, zonele umede pot deveni productive, asigurând hrana oamenilor. În ultimii ani, prin agricultură se înţelege, mai larg, aquacultură internă şi costieră; acest concept de aquacultură, în accepţiunea FAO² înseamnă atât creşterea animalelor, în special crustacee, peşti, moluşte cât şi a plantelor, îndeosebi alge şi macrofite de apă dulce.

 

 De-a lungul istoriei sale, Banatul de câmpie a avut o vastă reţea de zone umede. Ponderea acestora s-a diminuat dramatic în ultimele două secole prin lucrări hidromeliorative de anvergură pentru obţinerea unor suprafeţe de teren agricol, de exemplu interfluviul Timiş-Bega şi bazinul Aranca. Astfel, au mai rămas ca zone umede semnificative Mlaştinile Satchinez şi Lunca Mureşului.

Acţiunile antropice nu au avut doar consecinţe negative asupra întinderii zonelor umede ci şi de creare a unor noi zone umede, şi anume: Mlaştinile Murani, Lacul Surduc, Ostrov-Moldova Veche, insula Calinovăţ, Divici-Pojejena, Balta Nera-Dunăre. Aceste noi zone umede  au apărut drept consecinţă directă a construcţiei unor baraje: Murani, Surduc, Porţile de Fier I.

Zonele umede sunt ameninţate de cererile crescute de suprafeţe agricole terestre, de creşterea demografică şi de schimbările climatice. Dispariţia lor ar fi ireparabilă.”a declarat directorul ABA Banat , domnul Ervin Luci.

Înţelegând importanţa lor, Administraţia Bazinală de Apă Banat desfăşoară activităţi de monitorizare calitativă şi cantitativă precum şi o exploatare adecvată a resursei primordiale ale acestor zone umede: apa. Astfel, s-a pus baza unei relaţii simbiotice “zonă umedă-gospodar de apă”, cu scopul de a beneficia toţi de o resursă de apă de bună calitate şi suficientă.

1. Zonele umede sunt definite ca fiind întinderile de bălţi, mlaştini, turbării, delte, estuare, ape permanente sau temporare, naturale sau artificiale, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce sau sărată, inclusiv întinderi de apă marină a căror adâncime la reflux nu depăşeşte şase metri. În anul 1991, România a aderat la Convenţia asupra zonelor umede de importanţă internaţională, aprobată prin Legea nr. 5/1991 pentru ratificarea Convenţiei asupra zonelor umede de importanţă internatională.

2. FAO este Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură.

Lasati un comentariu

You must be logged in to post a comment.

© 2012 TimNews, toate drepturile rezervate.

Mergi sus