Autor: Dan Ionescu

Dan IONESCU, membru al Uniunii Scriitorilor din Romania

Sub lumina Coloanei infinite

Dan Ionescu

Cunoscut de multă vreme ca reporter de teren şi editorialist, redactor la o instituţie devenită populară a Olteniei: Studioul Regional de Radio Craiova (specializat, cum se zice azi, în jurnalistică audio-vizuală), Mircea Pospai a devenit şi autorul unor apreciate volume de proză. Reținem câteva: MEMORIA BĂNIEI (legende istorice şi publicistică, 1985; reeditată în 2003); REÎNTÂLNIRE NEAŞTEPTATĂ (roman, 1986); CARIERA (roman, 1989); şi CASA DIN ALTĂ VIAŢĂ (roman, 2000; reeditată şi adăugită în 2010). „CĂRUŢA MERGE MAI DEPARTE”, ultima carte a autorului, roman „politic-istoric” („Scrisul Românesc- Fundația Editură”, Craiova, 2012), este…

Citește mai mult

In seara singuratica

Dan Ionescu

În seara singuratică                 de Alexandra Mihai Când ploaia nesfârșită va înceta să cadă, Atunci o să-ncetez și eu în a mai spera să te-ntorci. Când lacrimile curgând nu vor mai forma o cascadă, Tu-mi vei lua ușor inima în palmă, încercând s-o storci. Fără îndoială, chiar și azi În gânduri mă regăsești pe mine, Viitorul ce nepăsător mi-l arzi, E lipsit de speranță. Ploaia tot mai cade și cad cu ea și eu.

Citește mai mult

Pierdut

Dan Ionescu

Pierdut                     de Alexandra Mihai Când îți pierzi speranța și de lume te îndepărtezi, Nu lăsa tentația să-ți creeze propriul univers. Când întunericul pătrunde pe fereastră Și după pereții groși poți auzi căzând picăturile de ploaie, Lumea parcă se oprește și de nimeni nu-ți mai pasă. Caută un răspuns și așterne-l pe o foaie. Nu-i mai bine când ai un țel în viață? Inima începe să plutească pe oceanul disperării, Se gândește că poate n-a fost abandonată Și nicidecum dată uitării. Totuși, ce e de făcut? Cauți rezolvare, stând mereu…

Citește mai mult

Poem pe masa lui Dumnezeu

Dan Ionescu

Pentru Viorel Lazăr de Dan Ionescu Moto: Pe 21 noiembrie 2012, la ora 21,40, am simțit nevoia de a vorbi cu prietenul meu, Viorel Lazăr. L-am sunat. Am tot sperat să-i aud glasul de actor, deși mi-am dat seama că aparatul era închis. La celălalt capăt însă Viorel ducea o luptă cu propria-i moarte, pe care a câștigat-o, pierind demn. Ieri, mi-am dus prietenul la groapă și, odată cu el, toată scena care se întindea zilnic, de la vederile mele asupra lumii până la el. La mijlocul distanței, jucau, prinse…

Citește mai mult

Poem bizar

Dan Ionescu

În sat, s-a aprins lumina. Toți au crezut că e de la mintea lor și au început, în dimineți, să se laude unul pe altul. Fenomenul m-a prins și pe mine. În fața oglinzii, nu m-am mai recunoscut. Mă lăuda cristalul mai mult ca un om, găsind o rază specifică pe care s-o reflecte în adâncimea unui rid săpat de vârstă. Am luat de bună fantasmagoria pe care am potrivit-o în linie dreaptă cu mine; când aveam voința de-a fi altul, mă abandonam circumstanțelor, fără intenția de-a mă mai recupera…

Citește mai mult

Un val de comunicare

Dan Ionescu

  Ascult nimfe, în alb pregătite, ele îmi cântă inspirația de la ce ia foc. În sat, întrevăd fântâna solită pe care o tulbură ușor picătura de ploaie sau nuiaua scăpată în apă, din ciocul porumbelului brun. Găleata setei mele de amor o scobor în adâncul providențial.   Până la izvor ajunge mohorârea. Se odihnea pe cumpănă porumbelul și-o vorbă de moș, rostită degeaba, l-a mișcat din tihnă. Orizontul s-a schimbat, întors, ca pe masa grecilor în Vechime, clepsidra, să vadă ei timpul scurgându-se-n preocupări de-o clipă. Zborul încetinea pe…

Citește mai mult

Despre bunătate: Bun cu adevărat e numai acela care nu lasă a se săvârşi răul împrejurul lui. Adevărata bunătate e vitează.Nicolae Iorga

Dan Ionescu

Problematica bunătăţii este de actualitate, mai ales că un popor ca al nostru de multe ori dă impresia că este prea tolerant. Bunătatea a preocupat pe gânditori încă din Antichitate. De exemplu, Aristotel a încercat o definiţie a ei, socotind-o în cele din urmă, pronie. Dar modelul elocvent a rămas Iisus, care prin blândeţea superioară, biciuind răul cu pilde, a împărţit istoria în două: ante Christum şi post Christum. Dacă s-ar fi ajuns la un imperiu al blândeţii, faţa lumii ar fi fost mai luminoasă: până şi cei malefici s-ar…

Citește mai mult

Decizie definitivă (Din caiete vechi)

Dan Ionescu

Într-un fapt ca alergatul pe străzi, se consumă detalii diverse, unele privesc sufletul alergătorului, altele, din afară, contrazic tot ce interiorul subiectului vrea să fie repetat. Fluxul privirii celui în fugă a împins bârna din ochi, foarte departe de lume, dar lucrul nu este observat decât de atlet, care însuși a urcat în imaginație, să-și vadă bârna scăldată în fulgere. Pornit pe un fir al viziunii lui întâmplătoare, nu observă fierăstrăul, uitat în drum de un tâmplar, și se lovește de el. Dinții uneltei îl rănesc, pentru prima dată va…

Citește mai mult

Despre politeţe: Politeţea rămâne totuşi azi, ca şi ieri, singura formă controlabilă şi educabilă a empatiei, a înţelegerii celuilalt. Ioana Pârvulescu

Dan Ionescu

Politicos fiind, exprimi nu doar un sentiment de simpatie reciprocă, dar și puțin din educația primită acasă. Politețea nu este o formă de comunicare apărută acum; ea parvine multor secole de evoluție a relațiilor interumane. În Antichitate, erau apreciați filosofii. Ei reprezentau un model în societate. De aceea, și Socrate a fost tras la răspundere și obligat la exil ori sinucidere (el a ales să bea cucută), pentru un motiv greu de înțeles astăzi: că ar fi corupt, prin discursurile lui celebre, tinerii la forme, în prezent elementare, de libertate.…

Citește mai mult

Soluție la monotonie (poem inedit, deși vechi de unsprezece ani)

Dan Ionescu

    Mai întâi de casă, în loc să-i închidă jaluzelele, să n-o doară ochii de roșeața amurgului, oamenii își fac mari griji pentru vite. Casa rămâne cu sufletul supărat, când ei își duc vitele la jgheaburi să bea apă. Pereții, îngălbenind prematur, își sporesc și mai mult ura față de ființe. Bolta stă în coama dealurilor sorbind din scoarță izvoarele. În retragerea lor spre eter, numai eu le aud și strig: Plagiatul nu-i perfect! Bolta să aibă ființe    și să le împingă înapoi în undele privirilor, să aibă…

Citește mai mult

Despre calităţile umane: Nu e de ajuns să ai mari calităţi; trebuie să ştii cum să le foloseşti cu rost. Lucian Blaga

Dan Ionescu

Prin calități umane, înțeleg prezența unor sentimente ca mila, toleranța, dragostea pentru semeni. Autorul are dreptate când afirmă că: Nu e de ajuns să ai mari calităţi; trebuie să ştii cum să le foloseşti cu rost; altfel riști să le risipești. În primul rând, evoluția societății se datorează în principal, calităților umane ale membrilor ei, adică omeniei. De exemplu, primele triburi s-au închegat datorită bunătății liderilor. Oamenii, în condițiile în care puteau coabita, deveneau sedentari, dezvoltând acolo (unde se fixaseră, unde găsiseră climă bună și blândețe umană) agricultură ceva mai…

Citește mai mult

În zilele când nu muncesc (din foi vechi)

Dan Ionescu

În zilele când nu muncesc, noaptea am remușcări și singura alinare: de mâine voi încerca să mă ridic în propria-mi conștiință, scriind și lecturând. Citesc un rând sau o strofă. Plăcerea de a scrie se declanșează atât de repede, încât inhibă lectura și un pic pe mine care parcă nu sunt pregătit azi pentru ceva marcant. Sturzii stau cu pliscurile în pene, bosumflați. La fermă, cristalul zilei se dă peste cap de atâta praf. Îmi plac boabele de porumb crud. Laptele regăsit în boabe mă conectează la un sector de…

Citește mai mult

Despre munca eficientă: Trebuie să existe o anumită concordanţă între acţiuni şi planuri, dacă vrem să scoatem din ele toate roadele pe care le pot da. Lucian Blaga

Dan Ionescu

  Munca eficientă reprezintă un deziderat al lumii de astăzi. În domeniul sportului, există concordanță între acțiuni și planuri, astfel încât în perioada competiției, sportivul să fie în formă optimă. Există pentru succes în sport, o planificare științifică a antrenamentelor, dar și a perioadei de refacere; cu alte cuvinte, cantonamentul și odihna. În domeniul afacerilor a fi eficient înseamnă să supraviețuiești. De exemplu, în agricultură trebuie cultivate acele legume care sunt mai mult căutate pe piață. În general, desigur, sunt căutate legumele și fructele de sezon, atât de așteptate de…

Citește mai mult

Despre dor: Orice ar fi, pasiune sau dorinţă, sete sau foame de experienţă, toate acestea se pot exprima în limba română prin cuvântul dor, care a devenit expresia oricărei dorinţe şi care implică fiinţa umană în totalitatea sa. (Mircea Eliade)

Dan Ionescu

              Dorul este un cuvânt intraductibil datorită profunzimii pe care o exprimă. Este individual. Nu are cine să ți-l priceapă. Cum este când, sătul, tu însuți nu-ți crezi ție, celui care mai înainte fuseseși flămând, darmite altcuiva?             Vara aceasta, ca niciodată, eu, care sunt un tip solar, am suferit cumplit de căldură. Soarele a fost ucigător. Dacă până acum, vara, se numărau pe degete zilele caniculare, pe care eu le punctam utilizând aerul condiționat (cel mult de șapte ori pe vară), de data aceasta mi-a fost de ajuns.…

Citește mai mult

Mărturisire

Dan Ionescu

Dacă ar fi să mă refer la inimă, aș spune că trăind prin ea, devin captiv de mai multe ori: o dată, că existența mea se consumă tenebros, între ziua frumoasă ridicată pe lângă fereastră, și televizor; a doua oară, trăind pe deplin lumea filmelor vizionate, a destinelor, împărtășesc drama și fericirea lor, descopăr atâta elan frânt. Și iar mă apuc să citesc. Fântânile stau încărcate de raze.

Citește mai mult

Despre geniu (II): Geniul izvorăște din efort și inspirație. Marin Voiculescu

Dan Ionescu

Alt individ, care mereu apare la tv. și râde caustic de cărți – de cele mai multe ori, pe bună dreptate… L-am întrezărit la intrarea în curtea vilei, apoi printre pomi și bănci. O burtă majoră, ca o paranteză umflată între un cap minor, de porumbel mirat, și niște picioare mari, groase, ca butucii. El a avut autoritatea pe care i-o conferea o funcție, primită înainte de 1989, la o revistă importantă. Funcția a scris de multe ori, pentru el, ca pentru mulți tineri (aproximativ tineri) astăzi. Cum necum a…

Citește mai mult

Pauza romantica intr-un veac precipitat

Dan Ionescu

În asaltul umbrelor, stă un conte și zărește, în colțul mesei, un coif. Se întreabă contele: Gândește coiful cu mintea din capul pe care l-a apărat de săbii? Ce este în coif? –          Un adânc de umbră drept cuib pentru oul firav de lumină? Ce tresare în coif? –          Limba care a spus gândurile?   Are în față margini de caiete și notează ample impresii despre tot ce-i trece prin cap.

Citește mai mult

Despre geniu: Geniul izvorăște din efort și inspirație. Marin Voiculescu

Dan Ionescu

  Desigur, Marin Voiculescu are dreptate, dar cum izvorăște geniul astăzi în societate (ale cărei valori sunt altele)? Aici este problema. În afara faptului că scena pentru genii a devenit tot mai restrânsă, din cauza banilor care cumpără spectacol, acolo unde este locul geniului, poate revista de specialitate sau librăria, unde să pogoare creația lui, sunt alte realități, furnizate de indivizi poate cumva oleacă valoroși în domeniul lor, dar nu destul pentru a promova pe cine trebuie; mi s-a întâmplat deunăzi, cum și în alte împrejurări, într-un sejur la mare,…

Citește mai mult

Despre respect: Ca să fii respectat, începe prin a te respecta tu însuți. Tudor Arghezi

Dan Ionescu

            Unii au un asemenea bun-simț, încât li se pare fundamental să-i respecte mai întâi pe alții, apoi pe ei înșiși. Atitudinea aceasta poate fi și o problemă de vârstă, să fii prea tânăr pentru a crede că, apreciind pe alții, și ei vor da o replică asemănătoare. Dar nu este decât foarte rar așa. De la cine te aștepți mai mult (și pe care nu-l bănuiești de rea-voință), acela te va dezamăgi întrucât pentru el normal este să se laude, încă o dată, pe sine, nu să pună o…

Citește mai mult