Sus, la târnă, la Scremlin

  (Mozoleul lui Lenin, Stalin, și Putin, și alți „sfinți” de cuget plin… Atilla, stepar strămoș, suflet bel și stea de moș)   Sus, la târnă, la Scremlin, Lupul stă sub baldachin, Ca să mulgă-n sânge plin,   Și să semene la dinți, Colți, și gheare, din  părinți De prin turmele cuminți.   Plin de sânge, lux, și roș, El să fie și cocoș, Și acvilă, și ciubăr Brânzei toate fir a păr,   Și sub laba-I plin de zele, Ce nu-și schimbă a lui piele, Cât ar arunca bezele, Cât…

Citește mai mult

Gară pentru doi

Săracul tânăr, ce-și așteaptă trenul să-l ducă, să mai facă o navetă, Să-și mai câștige zilnica lui chetă, să țină – iar – pe șine – întreg regnul de gări, fântâni, și garnituri – ce-aleargă din nod în nod – prin țara lui cea dragă, doar să-i cunoască ritmul – și catrenul – și să-și găsească – cea mai dulce fragă – și – care oare – să îi fie – trenul? și unde va ajunge – unde trage? și-i va primi și vreun hangiu – poemul – ca plată…

Citește mai mult

Back-ul…

Si-afala, p… calului, E frig! Nu – nu va speliati – este o p…leasca!   Ca ce sa faci – In iarna grea?   La Big?!   Ai in camara Sunca toata-n casa!   Nu-ti trebuie nici O foaie – La covrig!   O liber fiecare Sa gandeasca   In timp ce doarme Cat de insipid   Umanitatea asta E prosteasca!   De cand! Din care piatra! Din ce blid!   Ca stie doar In cap sa se loveasca!   Si-n ce mai nimereste Plin – din vid!   Eu…

Citește mai mult

Povestea Revelatiei Sultanului Muc cel Mic cel Pilos, in pustiul Globului

Azi, am avut un somn glorios. Dupa 12. Dis de dimineata, o plimbare cu bicicleta vitejeasca. Voi incheia ziua in plina glorie. Voi planta pe undeva, ceva. Macar, umezeala. O planta, sau un copac, imi vine greu sa risc, sub arsitele astea. Sunt un erou, in fata acestei lumi – care isi da duhul – pe canicula asta. Si munceste fara pic de grija, fata de propria persoana – si in totala nesimtire, fata de ceilalti, si de sanatatea ei, biata, si a celorlalti. Daca as fi condus – aceasta…

Citește mai mult

Apel catre autisti

Sa ne rugam, fratilor, sa ne vina pensia, din varful dealului… Ca daca n-am fost vrednici san e-o punem pe card… Meregam noi, dupa ea… Nu asteptam sa vina ea, la noi… Si cand mergeam – daca mai mergeam – ca ce nevoie mai aveam de ea – acolo gaseam bancopmatul blocat… Si pensia … Iar… nu veneam la noi… Asa… mai bine ne rugam… si asteptam… Daca veneam, nu eram rau… Daca nu veneam, nu eram rau…   Vremea, bun eram… Ce nevoie aveam? Aer , aveam, aer, aveam,…

Citește mai mult

Simfonia luceferilor

Pe-un teritoriu, pe Pamantul – dat, Un singur lucru am de intrebat: –         Cine-a facut mai multe sacrificii? Ca sa-l pastreze – tot frumos – curat – Si liber, nemanjit, asasinat, Netalharit, din altii, cu –artificii, Razboi, revolte, lovituri – de stat? Si cine-apoi, a tot revendicat? Ca ale lui sunt marile delicii De a conduce – ce a ocupat? Istoria asta nu se plimba –  schimba, Oricat ai vrea sa-i minti – oricare limba, Cei care-o stiu – demult s-au impacat – Traiesc – de vor – si-n limba…

Citește mai mult

Cantec maur

În brațele tale, femeie maură În negru, mergând pe cămilă Cu soarele negru, arzând în pupilă, Și rodia luminii, sorbindu-ti gură – Petrolul Saharei , ca trupul tău, arde, Mai stins decât fildeșul nopții, De n-ai avea templul, sub pavăza porții, L-aș frânge-ntr-o mie de hoarde – Se scurge tot sângele negru –n cocoașa Ce trupul de veghe, îți ține – Odată cu dânsul, mă arzi și pe mine – Cu toată Planeta ta, lașa – Și ies să îmi vezi pustiirea , sărmană, Să nu te mai bucuri, bolnavă,…

Citește mai mult

Mosul din livada cu mere

Mai bine cere, nu fura. E greu trăi fără ceva Ce l-ai clădit, cu viața ta. Și-atât de greu – a-l aștepta… Mai bine cere, nu fura Un fruct frumos – ce l-ai crescut. I-ai dat – și tu – din ce-ai avut. Și-i fură altul, dragostea. Mai bine, cere, nu fura – Căci de atâtea ori – îi furi – Cu lăcomia unei guri – Ce a păstrat, mai bun, cândva. Mai bine cere, nu fura – Și dacă – totuși – ai furat – Să fii – în…

Citește mai mult

De ce le este frica, femeilor

Ziceau despre ea ca este o curva. Dar era cea mai frumoasa femeie a Bucurestilor. Si desteapta, foc. Citea din ochi. Si avea ce vorbi, din gura. Si ce, si cu cine. Sigur, toate basoldinele alea, toate matracucele, toti muntii de slanina, toate acriturile, toate gaitele, toate vitriolurile, toate naparcile, toate femeiustile tinere – ca firul, fara pret – aspirante, pe piata de zarzavatori – cum sa salveze ele, limba romana, de o bicicleta? Calare – ba pe o sa, ba pe alta? Ca ele – saracele – calare doar…

Citește mai mult

Gandacul de nicaieri

Uneori, îți vine să te duci dracu’ – Îmi spunea gândacul meu de bucătărie – Nici arcușul tău, Nu mai e destul de tare, Să răstorni peste el, Țipând de plăcere, Vioara bucătăresei – Nici ea Nu mai suportă măcar, Să-i ridici Cu elitrele, Rochia de seară –   Ce dracu’ să fac?   Îmi vine să mă dau Cu creierii De toate țevile de canalizare – Și ea, chiar asta îmi spune, la nervi, Când îmi ard –   Fi-ți-ar creierii ai dracu!   Eu, gândacul, Sunt închis În…

Citește mai mult

Lungiti, va rog!…

Lungiti, va rog!… ( firește, firul este al lui Postelnicu’, iar supermarketul… tot oceanul de pești) În supermarket, mult prea scurt e firul, Ca să scanezi, din coș, ce este greu – Pesemne, cocoșat te vrea, la Firul, De-așa poveri de piață – Dumnezeu! 7 august 2016 Ps. Machar, penthru-asa hinformare nathionhala heuropeana, io cred ca mherit shi iho, manchati-has, o bhitoancla Phegas, da dama, dacolo, ca e shuper tare,  si supher eftin si bhuna, ca haia mhica himi chere pha drhacu, pha mobhile inhovathoare…dha 3 hactare pha an pharahle

Citește mai mult

Dragostea Mesterului

L-am vazut pe bietu’ Cofariu – Invelit in panze financiare – Ratacise Muresul – cu Jiu – De bataie dusa – pe picioare – Spart pe dinauntru – ca o oala – Ca un ou de Pasti – legat pe-afara – Ca parea din moarte ca se scoala – Ca sa-ntrebe Lumea Buna: Iara? Si parfumuri – ce sa mai miroasa? Oda Bucuriei – ce sa-asculte? Doar picioare – mai avea – pe-acasa – Sa isi aminteasca multe – multe –  Cate-n lume – vesnic – se arata – Se…

Citește mai mult

Pastel de toamna

( Bonghet bogât de Isarlâk  ) Fratilor Sfantului Dumitru Le Grand , cel venerat numai de unul mare si chel, neste bebelusi, lipsa, si neste vadane Anastasie, cam prea barosane, Netarmuriti ani sanatosi, oriunde s-ar afla, ca de curata,  vom vedea, cum, cu ce, si din ce, vom curata, daca nu va vom apara,  fara de capat, si onoarea asta, cu ce glorie ne (mai) trece  prin poznar Ce apa-i la Dumitru, la fantana! Dintr-un oras de bani, nu e o mana Sa stie sa ii dea –  doar doua…

Citește mai mult

Cantecul lui Nuredin

O, Nuredin, ne bucura venirea Din dinastii tarzii, de Abasizi, Ca sa-ti sorbim, din umbra, fericirea De-a reveni-n cazanii vechi, de tinzi – Nisip maur, pe care stralucirea Luminii, ca pe miere, ne-o intinzi, Califul care ti-a rapit privirea E mai bogat  ca luna in oglinzi – Si daca oaza frumusetii tale Cu-Arabia intreaga ne strabate, Poemele-ti din rodiile goale Ce viata sa le tina-n vita, poate? Suntem si noi, acolo, langa tine, De pe acum. De-ajuns ne e de veste. Ca limba care pleaca-n lume, vine Sa scrie –…

Citește mai mult

Si totusi, Doamne

Şi totuşi, Doamne, am votat cu Tine… Şi iar, ales la vot, a fost Baraba… De farisei şi hoţi, a fost taraba Şi plină, şi lipsită de ruşine … În loc să spună ei: Poate că vine, Să îşi conducă omenirea, slaba… Ei s-au propus în loc, cu toată graba, Şi s-au văzut conducători, pe sine … Iertaţi şi sprijiniţi cum se  cuvine, Inimii Lui, şi dragostei, plămada… Trăiţi în Rai, dar ocoliţi-i nada, Rău de primiţi, cuminecaţi-i bine … Şi totuşi, Doamne, am votat cu Tine,  Şi de ales…

Citește mai mult

Sfantul Purcarete Scararul

Cica, un taran ce ara Isi aduse-n casi, ca soata, Sa-l ajute-ntreaga viata, O taranca de la tara –   El munci atat, incalte … Ea – ca-n sat… o frantuzita, Toata lumea multumita, Ca aveau – doar –  functii-nalte –   Cei din sat – si ei – departe… Si de unii, de prin tara, Garboviti, de sub povara, Sub atata har, de carte…   Ea, le explica-n romana, Cu franceza, si din mana, Cum guvernul nu creeaza, Doar pe scena, figureaza   Pentru dragostea franceza, Munca, vesnica, romana……

Citește mai mult

E – Schwein – rama

Cu masina de recunostinta colosala   Daca asfaltul e turnat, nemteste, Noi nu-ntelegem, ioc, pe romaneste, Cum – pe-orice strada  – rational, ca Kant, Nu se gaseste, macar, un hidrant?       Raspunsu’ lu’ Tablo’: Apa nu aducea gheseft la import. Si hidrantul, daca era de plastic, si securizat, nu merita investitia de autostrazi, pentru Mercedesuri & .., pentru pompieri &…     11 decembrie 2015

Citește mai mult

Asa se-nampla pe la noi

Asa se-ntampla pe la noi: Von unii buni, la suflet goi, Si cum ne zugravbesc, nu stiu… Usuca tot ce  este viu…   Ramane-n urma lor, pustiu… Si tot ai  mortii, vii  il scriu – Ca vinovati, suntem tot noi… Datori si-n viata de apoi   Sa tot muncim, sa tot platim, Din Viflaim, in Viflaim, Doar, doar, ne-or mangaia pe cap – De cati, pe capul nostru-ncap –   Tot guralivi, tot certareti, Mari lautari, de starpit vieti – Si de confetti, de gunoi, Ce oameni buni – la…

Citește mai mult

Orfeu si Euridice

  La vechii greci, cand Euridice era ridicata prin vreo functie inalta, Era, totusi, intrebat, si Orfeu:   –  Ce zici, Orfeu? Vei putea sa-ti mai canti fericirea ta, toata? Cu aceeasi bucurie, curata?   Vei putea sa trezesti Caprioarele, cerbii, Si lacurile, si padurile, si izvoarele,  si Olimpul, Din moarte?   Orfeu tacea, Cu inima Sparta.   Dar de dragul ei, Ii spunea:   Fa, Euridice, ce-ti place… Ce pot sa-ti dau eu?   Din ce iti poate oferi o functie inalta?   Ce putere am eu?   Lira mea?…

Citește mai mult

Tamaia bucuriei

Era o dimineata frumoasa, si am intrat in garaj sa imi  iau bicicleta.  M-a izbit deodata un puternic miros de tamaie. Hm! Mi-am zis. De cand miroase la mine in garaj,  a tamaie?! Niciodata nu pastrasem aolo, asa ceva. Mirosul a fost brusc, patrunzator, plin de cea mai curata aroma.  Am luat bicicleta de coarne, si am  iesit nedumerit, afara. Interesant! Mi-am zis. Simturile noastre… Nu poti stabili intotodeauna o cauza… Dar constatam. Niciodata, la mine, in garaj, de cand ma stiam intrand in el, stand, sau iesind,  nu a…

Citește mai mult

Minunea Sfintei Paraschiva

Am curajul sa intreb o femeie Care plange in Biserica, De ce plange? Nu am curajul. Ea a vorbit cu preotul, poate, I-a dat lacrimile, toate, Si el i-a spus: Roaga-te! Ce avea el in spate? Ce solidaritate? A caror palate? A caror Imparatii? Califate? Puteri care vor si ele, dreptate? Ce sa ii dea? O haina? Cand cele mai mari croitorii, Se bat pentru a o fabrica? Pe cea care le aduce Cea mai usoara povara? Ce sens ar avea Femeia aceasta, Intre croitorii aceia? El, de atata istorie,…

Citește mai mult