(Mozoleul lui Lenin, Stalin, și Putin, și alți „sfinți” de cuget plin… Atilla, stepar strămoș, suflet bel și stea de moș) Sus, la târnă, la Scremlin, Lupul stă sub baldachin, Ca să mulgă-n sânge plin, Și să semene la dinți, Colți, și gheare, din părinți De prin turmele cuminți. Plin de sânge, lux, și roș, El să fie și cocoș, Și acvilă, și ciubăr Brânzei toate fir a păr, Și sub laba-I plin de zele, Ce nu-și schimbă a lui piele, Cât ar arunca bezele, Cât…
Citește mai multAutor: Liviu Florian Jianu
Gară pentru doi
Săracul tânăr, ce-și așteaptă trenul să-l ducă, să mai facă o navetă, Să-și mai câștige zilnica lui chetă, să țină – iar – pe șine – întreg regnul de gări, fântâni, și garnituri – ce-aleargă din nod în nod – prin țara lui cea dragă, doar să-i cunoască ritmul – și catrenul – și să-și găsească – cea mai dulce fragă – și – care oare – să îi fie – trenul? și unde va ajunge – unde trage? și-i va primi și vreun hangiu – poemul – ca plată…
Citește mai multBack-ul…
Si-afala, p… calului, E frig! Nu – nu va speliati – este o p…leasca! Ca ce sa faci – In iarna grea? La Big?! Ai in camara Sunca toata-n casa! Nu-ti trebuie nici O foaie – La covrig! O liber fiecare Sa gandeasca In timp ce doarme Cat de insipid Umanitatea asta E prosteasca! De cand! Din care piatra! Din ce blid! Ca stie doar In cap sa se loveasca! Si-n ce mai nimereste Plin – din vid! Eu…
Citește mai multPovestea Revelatiei Sultanului Muc cel Mic cel Pilos, in pustiul Globului
Azi, am avut un somn glorios. Dupa 12. Dis de dimineata, o plimbare cu bicicleta vitejeasca. Voi incheia ziua in plina glorie. Voi planta pe undeva, ceva. Macar, umezeala. O planta, sau un copac, imi vine greu sa risc, sub arsitele astea. Sunt un erou, in fata acestei lumi – care isi da duhul – pe canicula asta. Si munceste fara pic de grija, fata de propria persoana – si in totala nesimtire, fata de ceilalti, si de sanatatea ei, biata, si a celorlalti. Daca as fi condus – aceasta…
Citește mai multApel catre autisti
Sa ne rugam, fratilor, sa ne vina pensia, din varful dealului… Ca daca n-am fost vrednici san e-o punem pe card… Meregam noi, dupa ea… Nu asteptam sa vina ea, la noi… Si cand mergeam – daca mai mergeam – ca ce nevoie mai aveam de ea – acolo gaseam bancopmatul blocat… Si pensia … Iar… nu veneam la noi… Asa… mai bine ne rugam… si asteptam… Daca veneam, nu eram rau… Daca nu veneam, nu eram rau… Vremea, bun eram… Ce nevoie aveam? Aer , aveam, aer, aveam,…
Citește mai multSimfonia luceferilor
Pe-un teritoriu, pe Pamantul – dat, Un singur lucru am de intrebat: – Cine-a facut mai multe sacrificii? Ca sa-l pastreze – tot frumos – curat – Si liber, nemanjit, asasinat, Netalharit, din altii, cu –artificii, Razboi, revolte, lovituri – de stat? Si cine-apoi, a tot revendicat? Ca ale lui sunt marile delicii De a conduce – ce a ocupat? Istoria asta nu se plimba – schimba, Oricat ai vrea sa-i minti – oricare limba, Cei care-o stiu – demult s-au impacat – Traiesc – de vor – si-n limba…
Citește mai multCantec maur
În brațele tale, femeie maură În negru, mergând pe cămilă Cu soarele negru, arzând în pupilă, Și rodia luminii, sorbindu-ti gură – Petrolul Saharei , ca trupul tău, arde, Mai stins decât fildeșul nopții, De n-ai avea templul, sub pavăza porții, L-aș frânge-ntr-o mie de hoarde – Se scurge tot sângele negru –n cocoașa Ce trupul de veghe, îți ține – Odată cu dânsul, mă arzi și pe mine – Cu toată Planeta ta, lașa – Și ies să îmi vezi pustiirea , sărmană, Să nu te mai bucuri, bolnavă,…
Citește mai multMosul din livada cu mere
Mai bine cere, nu fura. E greu trăi fără ceva Ce l-ai clădit, cu viața ta. Și-atât de greu – a-l aștepta… Mai bine cere, nu fura Un fruct frumos – ce l-ai crescut. I-ai dat – și tu – din ce-ai avut. Și-i fură altul, dragostea. Mai bine, cere, nu fura – Căci de atâtea ori – îi furi – Cu lăcomia unei guri – Ce a păstrat, mai bun, cândva. Mai bine cere, nu fura – Și dacă – totuși – ai furat – Să fii – în…
Citește mai multUnirea Uniunii
Iertați și pe Nedelcea, cel din fire, Așa talâmb cântând despre Unire – Că singur, a răspuns, la „Rațiune”, Ca să cosească-n plină Uniune! 2 august 2016
Citește mai multDe ce le este frica, femeilor
Ziceau despre ea ca este o curva. Dar era cea mai frumoasa femeie a Bucurestilor. Si desteapta, foc. Citea din ochi. Si avea ce vorbi, din gura. Si ce, si cu cine. Sigur, toate basoldinele alea, toate matracucele, toti muntii de slanina, toate acriturile, toate gaitele, toate vitriolurile, toate naparcile, toate femeiustile tinere – ca firul, fara pret – aspirante, pe piata de zarzavatori – cum sa salveze ele, limba romana, de o bicicleta? Calare – ba pe o sa, ba pe alta? Ca ele – saracele – calare doar…
Citește mai multGandacul de nicaieri
Uneori, îți vine să te duci dracu’ – Îmi spunea gândacul meu de bucătărie – Nici arcușul tău, Nu mai e destul de tare, Să răstorni peste el, Țipând de plăcere, Vioara bucătăresei – Nici ea Nu mai suportă măcar, Să-i ridici Cu elitrele, Rochia de seară – Ce dracu’ să fac? Îmi vine să mă dau Cu creierii De toate țevile de canalizare – Și ea, chiar asta îmi spune, la nervi, Când îmi ard – Fi-ți-ar creierii ai dracu! Eu, gândacul, Sunt închis În…
Citește mai multLungiti, va rog!…
Lungiti, va rog!… ( firește, firul este al lui Postelnicu’, iar supermarketul… tot oceanul de pești) În supermarket, mult prea scurt e firul, Ca să scanezi, din coș, ce este greu – Pesemne, cocoșat te vrea, la Firul, De-așa poveri de piață – Dumnezeu! 7 august 2016 Ps. Machar, penthru-asa hinformare nathionhala heuropeana, io cred ca mherit shi iho, manchati-has, o bhitoancla Phegas, da dama, dacolo, ca e shuper tare, si supher eftin si bhuna, ca haia mhica himi chere pha drhacu, pha mobhile inhovathoare…dha 3 hactare pha an pharahle
Citește mai multDragostea Mesterului
L-am vazut pe bietu’ Cofariu – Invelit in panze financiare – Ratacise Muresul – cu Jiu – De bataie dusa – pe picioare – Spart pe dinauntru – ca o oala – Ca un ou de Pasti – legat pe-afara – Ca parea din moarte ca se scoala – Ca sa-ntrebe Lumea Buna: Iara? Si parfumuri – ce sa mai miroasa? Oda Bucuriei – ce sa-asculte? Doar picioare – mai avea – pe-acasa – Sa isi aminteasca multe – multe – Cate-n lume – vesnic – se arata – Se…
Citește mai multUltima dragoste de furat
De când a Lumii taină o ascult, Am înțeles, pe-o Lume, de ce-o doare: Toți ne cerșesc – înlăcrimați – mâncare – Și noi, postim – îngrozitor – de mult – 6 august 2016
Citește mai multUn fel de Moralia
În frăția de acasă, Cu-nțelepții – tot învingi – Minimii – pe-ntreaga masă, Maximii – tot pe covrigi! 6 august 2016
Citește mai multPastel de toamna
( Bonghet bogât de Isarlâk ) Fratilor Sfantului Dumitru Le Grand , cel venerat numai de unul mare si chel, neste bebelusi, lipsa, si neste vadane Anastasie, cam prea barosane, Netarmuriti ani sanatosi, oriunde s-ar afla, ca de curata, vom vedea, cum, cu ce, si din ce, vom curata, daca nu va vom apara, fara de capat, si onoarea asta, cu ce glorie ne (mai) trece prin poznar Ce apa-i la Dumitru, la fantana! Dintr-un oras de bani, nu e o mana Sa stie sa ii dea – doar doua…
Citește mai multCantecul lui Nuredin
O, Nuredin, ne bucura venirea Din dinastii tarzii, de Abasizi, Ca sa-ti sorbim, din umbra, fericirea De-a reveni-n cazanii vechi, de tinzi – Nisip maur, pe care stralucirea Luminii, ca pe miere, ne-o intinzi, Califul care ti-a rapit privirea E mai bogat ca luna in oglinzi – Si daca oaza frumusetii tale Cu-Arabia intreaga ne strabate, Poemele-ti din rodiile goale Ce viata sa le tina-n vita, poate? Suntem si noi, acolo, langa tine, De pe acum. De-ajuns ne e de veste. Ca limba care pleaca-n lume, vine Sa scrie –…
Citește mai multSa traiti frumos si curat
Fenomenul de reeducare Pitesti Din Brancoveni se spune, bunaoara, De toate apele prostiilor, spalati, Copiii – tot tratati – de or sa moara, Macar sa vesniceasca… botezati… 29 februarie 2016
Citește mai multSi totusi, Doamne
Şi totuşi, Doamne, am votat cu Tine… Şi iar, ales la vot, a fost Baraba… De farisei şi hoţi, a fost taraba Şi plină, şi lipsită de ruşine … În loc să spună ei: Poate că vine, Să îşi conducă omenirea, slaba… Ei s-au propus în loc, cu toată graba, Şi s-au văzut conducători, pe sine … Iertaţi şi sprijiniţi cum se cuvine, Inimii Lui, şi dragostei, plămada… Trăiţi în Rai, dar ocoliţi-i nada, Rău de primiţi, cuminecaţi-i bine … Şi totuşi, Doamne, am votat cu Tine, Şi de ales…
Citește mai multSfantul Purcarete Scararul
Cica, un taran ce ara Isi aduse-n casi, ca soata, Sa-l ajute-ntreaga viata, O taranca de la tara – El munci atat, incalte … Ea – ca-n sat… o frantuzita, Toata lumea multumita, Ca aveau – doar – functii-nalte – Cei din sat – si ei – departe… Si de unii, de prin tara, Garboviti, de sub povara, Sub atata har, de carte… Ea, le explica-n romana, Cu franceza, si din mana, Cum guvernul nu creeaza, Doar pe scena, figureaza Pentru dragostea franceza, Munca, vesnica, romana……
Citește mai multE – Schwein – rama
Cu masina de recunostinta colosala Daca asfaltul e turnat, nemteste, Noi nu-ntelegem, ioc, pe romaneste, Cum – pe-orice strada – rational, ca Kant, Nu se gaseste, macar, un hidrant? Raspunsu’ lu’ Tablo’: Apa nu aducea gheseft la import. Si hidrantul, daca era de plastic, si securizat, nu merita investitia de autostrazi, pentru Mercedesuri & .., pentru pompieri &… 11 decembrie 2015
Citește mai multAsa se-nampla pe la noi
Asa se-ntampla pe la noi: Von unii buni, la suflet goi, Si cum ne zugravbesc, nu stiu… Usuca tot ce este viu… Ramane-n urma lor, pustiu… Si tot ai mortii, vii il scriu – Ca vinovati, suntem tot noi… Datori si-n viata de apoi Sa tot muncim, sa tot platim, Din Viflaim, in Viflaim, Doar, doar, ne-or mangaia pe cap – De cati, pe capul nostru-ncap – Tot guralivi, tot certareti, Mari lautari, de starpit vieti – Si de confetti, de gunoi, Ce oameni buni – la…
Citește mai multOrfeu si Euridice
La vechii greci, cand Euridice era ridicata prin vreo functie inalta, Era, totusi, intrebat, si Orfeu: – Ce zici, Orfeu? Vei putea sa-ti mai canti fericirea ta, toata? Cu aceeasi bucurie, curata? Vei putea sa trezesti Caprioarele, cerbii, Si lacurile, si padurile, si izvoarele, si Olimpul, Din moarte? Orfeu tacea, Cu inima Sparta. Dar de dragul ei, Ii spunea: Fa, Euridice, ce-ti place… Ce pot sa-ti dau eu? Din ce iti poate oferi o functie inalta? Ce putere am eu? Lira mea?…
Citește mai multTamaia bucuriei
Era o dimineata frumoasa, si am intrat in garaj sa imi iau bicicleta. M-a izbit deodata un puternic miros de tamaie. Hm! Mi-am zis. De cand miroase la mine in garaj, a tamaie?! Niciodata nu pastrasem aolo, asa ceva. Mirosul a fost brusc, patrunzator, plin de cea mai curata aroma. Am luat bicicleta de coarne, si am iesit nedumerit, afara. Interesant! Mi-am zis. Simturile noastre… Nu poti stabili intotodeauna o cauza… Dar constatam. Niciodata, la mine, in garaj, de cand ma stiam intrand in el, stand, sau iesind, nu a…
Citește mai multMinunea Sfintei Paraschiva
Am curajul sa intreb o femeie Care plange in Biserica, De ce plange? Nu am curajul. Ea a vorbit cu preotul, poate, I-a dat lacrimile, toate, Si el i-a spus: Roaga-te! Ce avea el in spate? Ce solidaritate? A caror palate? A caror Imparatii? Califate? Puteri care vor si ele, dreptate? Ce sa ii dea? O haina? Cand cele mai mari croitorii, Se bat pentru a o fabrica? Pe cea care le aduce Cea mai usoara povara? Ce sens ar avea Femeia aceasta, Intre croitorii aceia? El, de atata istorie,…
Citește mai mult