Categorie: Amintiri asomate

Tamaia bucuriei

Liviu Florian Jianu

Era o dimineata frumoasa, si am intrat in garaj sa imi  iau bicicleta.  M-a izbit deodata un puternic miros de tamaie. Hm! Mi-am zis. De cand miroase la mine in garaj,  a tamaie?! Niciodata nu pastrasem aolo, asa ceva. Mirosul a fost brusc, patrunzator, plin de cea mai curata aroma.  Am luat bicicleta de coarne, si am  iesit nedumerit, afara. Interesant! Mi-am zis. Simturile noastre… Nu poti stabili intotodeauna o cauza… Dar constatam. Niciodata, la mine, in garaj, de cand ma stiam intrand in el, stand, sau iesind,  nu a…

Citește mai mult

Tămâia bucuriei

Liviu Florian Jianu

          Era o dimineață frumoasă, și am intrat în garaj să îmi  iau bicicleta.  M-a izbit deodată un puternic miros de tămâie. Hm! Mi-am zis. De când miroase la mine în garaj,  a tămâie?! Niciodată nu păstrasem acolo, așa ceva. Mirosul a fost brusc, pătrunzator, plin de cea mai curată aromă. Am luat bicicleta de coarne, și am  ieșit nedumerit, afară. Interesant! Mi-am zis. Simțurile noastre… Nu poți stabili întotodeauna o cauză…           Dar constatam. Niciodată, la mine, în garaj, de când mă știam intrând in el, stând, sau…

Citește mai mult

Povestea unei fotografii

Liviu Florian Jianu

O poveste de pe Scheii Brasovului A fost odata un copil care isi iubea mult parintii. Intr-o buna zi, tatal lui a plecat. Intr-o fotografie. Mama venea la el, si privea – cand la el, cand la tata. Nu stia cum sa se imparta. Si pana la urma, a plecat si ea. In aceeasi fotografie. Fotografia mirosea a zmeura proaspata. Si copilul o sorbea din ochi – si se satura – din privirile lor, care ii umezeau buzele, atat de imbelsugat. Totusi – ar fi vrut sa stea de vorba…

Citește mai mult

Un Bastan printre oameni

Liviu Florian Jianu

              Care va sa zica, daca insulti, lovesti, jignesti, omori, termini ca om, un politist, militar,  procuror,  judecator, vei fi drastic pedepsit. Dar daca ei fac cu tine ce ai putea sa faci tu cu ei, pana te aneantizeaza ca om, sau canti in cor, ce-ti canta eutanasimea de imbecilism apatrid, si consum, atunci e bine. E legal. Esti un cetatean onorabil, cu drept de vot. Restul, e o problema de  fler –  ca jigodie,  bou, arendas, sau naiv –   la bot.             Dar daca Puterea – Justitia-Procuratura-Armata-Politia ii…

Citește mai mult

Despre romani

Liviu Florian Jianu

Despre romani ( un PedoGog de Scoala noo ) No, amu, despre romani. Romanii – car  va sa zica –  e cea mai nobile ginte din istorie – no, amu – ai intalas, nataraule? –  ei or civiliazat lumea tata, pentru ca catanele  lor or fost cartile. Si atat le-or catat, ca or dat amu ceva ani buzna la mine  in casa, si  or tat scotocit – pana or plecat cu aur literar… Evidient, eu, ca dascale, am anuntat politia. Cum sa ramai fara carti? Din ce mai dastept natarai…

Citește mai mult

Stimati membri corespondenti

Liviu Florian Jianu

Imi face o deosebita placere ca in preajma zilei de 1 iunie, sa va adresez salutul meu de BUNA ZIUA, constand in scriitura de  mai jos. Fiecare scrisoare pe care v-am  expediat-o, s-a vrut un asemenea salut. Celor care au fost deranjati de el, si mi-au  mai si spus-o ( in numar de 3 sau 4 ), am incercat , pe cat posibil, sa le menajez intimitatea. Daca, totusi, din greseala, au mai primit scrisori, le cer scuze.  Puteti citi in liniste, daca doriti, ce urmeaza. Dar – ma adresez…

Citește mai mult

Stimate tovarase,

Liviu Florian Jianu

Ma adresez dumneavoastra cu ocazia  Zilei Femeii, cu rugamintea sa depuneti toate eforturile, in anii care vin, pentru a naste si a va boteza copiii. Apoi, puteti incredinta copiii dv.  tuturor partidelor politice, sindicatelor, organelor si organizatiilor interne si internationale,  ong-urilor, asociatiilor, comitiilor, fundatiilor, trusturilor, transnationalelor, Uniunilor, Noilor Ordini Mondiale, Puterilor universale, etc… pentru:  experiente genetice, prelevare  de organe, teste in industria farmaceutica, de medicamente si alimentara, achizitii de carne de tun,  multicultabatorism, digitizarea carnii, , spalare de creiere, lansari in cosmos de  carne proaspata pentru civilizatiile mai avansate. O…

Citește mai mult

Prietenul meu, Charlie

Liviu Florian Jianu

Daca Statuia Libertatii ar purta o mitraliera intr-o mana si o zvastica, si secera si ciocanul in alta, si s-ar mai numi, pe drept, “Eu  sunt Religia. Homosexuala popoarelor” , am intelege mai bine ce a ajuns democratia in ziua de astazi. Asa se intampla cand in numele ei, lupii si oile stau impreuna in acelasi tarc. Ba, or mai trebui , poate, si cipuiti, si cardizati, si standardizati, si mancurtizati,  si modificati genetic, ori, mai simplu, eutanasiati. Ca nu sunt buni. Ori zeroii nu mai pot fi controlati. De…

Citește mai mult

Educatoarea

Liviu Florian Jianu

                A fost anunţat că a murit. A fost dusă imediat la capela cimitirului. În urma ei s-a eliberat un pat în sala aceea în care zăceau o duzină de legume: femei şi bărbaţi, acum fără sex, care erau hrăniţi precum copiii, şi care produceau în azil deranj, cheltuieli, şi urină. Acolo mirosea atât de uman, cum numai leşurile care rămâneau în urma războaielor, părăsite pe câmpiile albe pictate cu ciori, mai miroseau, putrezite  pe jumătate şi mâncate începând de la globul alb, ocular.                A ajuns la cimitir dimineaţa.…

Citește mai mult

Profesoara de limba romana

Liviu Florian Jianu

Poate numele ei a trecut demult într-o lume mai bună. Poate mai citeşte încă, de acolo, extemporalele de control ale fiecărei zile din spatele elevilor de ieri. Poate titlul este greşit: este învăţătoarea de limba română. Poate a ieşit la pensie. Mai scrie încă scrisori deschise pe care nu le citeşte nimeni. Scrisori către Bunul Dumnezeu. Poate este în greva depersonalizării. Profesoara de limba română nu mai are demult identitate. Ca şi limba pe care a mângâiat-o în gramatica existenţei, în poezia visurilor ei din primii ani de şcoală şi…

Citește mai mult

Vizita batranei doamne

Liviu Florian Jianu

Zilele trecute m-am reîntâlnit cu Dumnezeu. Ce alt subiect despre viaţă să avem, mai prejos de viaţa, decât literatura? Ce alte unelte magice să folosim, pentru a împărtăşi sublimul vieţii, şi altora, decât cuvintele? Dumnezeu mă invita, de la un  timp, la cofetărie. Nu uită niciodată să îmi ofere la plecare  un mic pacheţel, cu prăjitura preferată a fetiţei mele. Şi toate acestea se întâmplă lângă Groapa Aşteptării. Acolo unde cuibul de pasăre al Anei – adolescenta pe care nu am putut să o sărut niciodată, până cand ea mi-a spus că…

Citește mai mult

Visul

Liviu Florian Jianu

  De câteva săptămâni, bunicii şi părinţii mă tot cheamă. Nu sunt departe. Un kilometru dus, şi unul, întors. Dar de la an la an, e tot mai greu. I        Ieri, soţia a primit un buchet de crizanteme de grădină, de la vecină. Mici, cu petale ca focul, şi câte un bănuţ de mei, în mijloc. Azi, a fost o dimineaţă frumoasă. Am luat o mână de flori, şi am plecat la ai mei. Lângă părinţi şi bunici, era un pâlc de oţetari groşi cât mâna. Se tot întinseseră. De…

Citește mai mult

Stapanul universului

Liviu Florian Jianu

A fost odată un copil bun şi cuminte. El avea părul bălai, şi bunica nu îl scăpa o clipă din ochi, de drag ce îi era. Uneori, copilul ieşea afară după ploaie, şi mirosea pământul. Şi pământul mirosea atât de frumos, încât copilului îi venea să-l mănânce. Atunci, copilul lua în mână câte o bucăţică reavănă de pământ,  şi gustul lui avea toate gusturile pământurilor de pe pământ. Alteori, copilul se apropia, după ploaie, de gardul de lemn putred, din curte. Şi lemnul mirosea atât de frumos, încât copilului îi venea…

Citește mai mult

Gardul

Liviu Florian Jianu

Uram gardurile. Si pe al meu, si pe al vecinilor. Nu vedeam necesitatea niciunui gard de pe lume. Voiam chiar sa desfiintez gardul curtii mele. Sau sa il inlocuiesc cu un gard de o schioapa. Nu aveam caine. Intr-o buna zi, cainele vecinului a profitat ca omul lucra la gardul care ne despartea, si nu l-a legat, s-a strecurat printr-un loc deschis, a iesit prin gardul meu darapanat, in strada, si a muscat o doamna care locuia la cateva case distanta. Victima nu s-a plans nimanui. Mi-a aratat numai rana.…

Citește mai mult

YANG ZHU ( CCA 440 – 360 I. HR. )

Liviu Florian Jianu

“Viata nu se poate pazi prin faptul ca o pretuiesti.. Cum sa te ingrijesti de viata ta? Nu-ti pune piedici singur, nu te opri. Traieste exclusiv liber. Da voie urechilor sa asculte tot ce doresc; da voie ochilor sa priveasca la ce isi doresc; da voie gurii sa spuna tot ce doreste; da voie trupului sa-si afle linistea asa cum doreste; da voie inimii sa cugete asa cum isi doreste. Gandul isi doreste sa fie liber – nu-i pune piedici, lasa-l sa mearga inainte. Nimic nu e mai pretios ca…

Citește mai mult

Securitatea care mi-a facut numai bine

Liviu Florian Jianu

         Bunicul asculta la ţară, la Orlea, pe când eram elev de şcoală generală, ori liceu, Vocea Americii, şi Europa Liberă. Avea un difuzor agăţat în cui, şi când se ştia singur, rotea butonul şi asculta cu luare aminte, cu urechea lipită de pânza striată.           Aştepta de multişor să vină americanii. Nu putea să uite. Că avusese odată pământ. Pământul lui. Şi rămăsese acum numai cu scheletul unei batoze, ascunsă sub  gluga de coceni.           Americanii şi Europa asta liberă mi se păreau demni de compătimit. Erau mai slabi.…

Citește mai mult

Multumesc din inima partidului

Liviu Florian Jianu

În clasa a VI-a sau a VII-a a şcolii generale, am ridicat două degete în ora de dirigenţie, m-am ridicat în picioare, şi – încurajat de apelurile la sinceritate şi buna colegialitate ale tovarăşei  diriginte – am spus că eu, unul, m-am săturat de continua repetare şi prelucrare la orele de dirigenţie a directivelor şi hotărârilor Partidului Comunist Român.  Că a le spune odată, mai înţeleg. A le spune de doua ori, înţeleg şi asta. Dar a face din fiecare oră de dirigenţie un prilej de dezbatere a mereu aceloraşi…

Citește mai mult

Un raspuns posibil

Liviu Florian Jianu

Azi dimineata, venind de la Biserica, unde am lasat 5 cartofi, am vazut un batranel calare pe un scuter antic, impodobit ca un pom cde craciun cu sacose cu sticle de lapte. Omul avea parul alb, era slabut, avea o fata maslinie, si batea intr-o fereastra. Vindea lapte. L-am intrebat de peste drum: Este proaspat? Da. Mi-a raspuns. Dar nu m-a intrebat daca doresc si eu. Atunci am intrebat: Aceti clientii dv.? Da. Mi-as raspuns batranul. Am plecat. care va sa zica, la peste 75 de ani, cat parea sa…

Citește mai mult

POPA LIBERTATE

Liviu Florian Jianu

„Binele nu este bine, când nu se face bine” Arhimandrit Cleopa Ilie Hirotonisit Preot, Popa Libertate şi-a început activitatea misionară prin a face salam caii. Această nevoinţă i-a adus lacrimi de mulţumire în ochii dreptcredincioşilor, flămânzi cu libertatea, dar tari cu duhul libertăţii, din fire. Popa Libertate – indiferent de culoarea politică a credincioşilor – aripa Vest, sau aripa Est, le-a dat la toţi, ca misiune pe pământ, creşterea nivelului de trai. Mai multă carne pe cap de locuitor. Mai mult petrol. Mai mult aer. Mnogo – pe limba pravoslavnicilor…

Citește mai mult

Ganduri

Liviu Florian Jianu

Draga mea, Tie nu iti place nici Biserica, nici muzica religioasa, nici de Dumnezeu. Ai dreptate. Ce sa vezi tu in Biserica? Niste ziduri. Unele mai frumoase, altele mai saracacioase. Si cat de frumoase s-au impodobit unele! Niste garduri, ca toate gardurile. Niste pomi. Niste verdeata. Niste gradini. Casa preotului. O casa ca toate casele. Ce sa asculti tu acolo? O muzica care nu iti place. Ce sa pipai tu acolo? Niste icoane? Sticla lor este rece. Niste haine? Tu ai o multime de haine, care nu iti tin de…

Citește mai mult

Roadele Manglavitilor

Liviu Florian Jianu

           “Futu-i neamu’ nevoii!” obicinuia sa mai liturghiseasca, cu barbateasca seninatate, coplesit de durerile vitelor, si bucuriile grajdarilor, mielul negru al literaturii romane universale, Mihai Eminescu.           Iacata, ca trecut-au 125 de primaveri de la urcarea lui la cerul noroiului robilor libertatii de inhamare, si vazand si simtind pe propria-mi gresie de ascutit coasa, lipsă, din casa, si, mai dihai, cercetand gradina scoalei lui Petrache Lupu, de peste drum, in care iarba este de un stanjen , inalta, si voind eu sa imi imprumut coasa portarului care inca stie cosi,…

Citește mai mult

RAIUL DIN GALEATA

Liviu Florian Jianu

– Daruri de Crăciun – Nu este deloc simplu pentru un creştin, şi comunist pe deasupra, să trăiască şi muncească pentru construirea  unui nou Rai cincinal, în patru ani şi jumătate. Primul pas a fost făcut cu împărţirea a 8 cireşi la oameni bine aleşi, şi cu povestea necanonică a unei spovedanii făcută în Biserică, preotului care m-a cununat. Am stat şi m-am clătinat. Oare ce voi face în continuare? Am mai citit eu ce am mai citit, dis de dimineaţă, din cartea unui verişor, Claudiu M. Florian, “Vârstele jocului.…

Citește mai mult

Iubiti dreptcredinciosi

Liviu Florian Jianu

Azi voiam sa va vorbesc despre nasterea de prunci. Imi trecuse prin minte un titlu de volum de poezie: CREATIA STEARPA. Nu dau exemple, din lumea in care traiesc, eu, si atatia alti artisti ai zilelor noastre.  Tineri, sau spre varsta a doua. Nu insist asupra fractalului de existenta spre care se indreapta fiecare dintre ei, cum ar fi spus, poate, cu eleganta lui matematica, Petre Culianu. Eu sunt ingrozit. Atata frumusete, in Teatru ( toate ), nu mai zic de balet, in Filarmonici, in Sport, in informatica, in Justitie,…

Citește mai mult

PORTOCALA

Liviu Florian Jianu

Ajunsesem din nou într-un loc al cărui nume nu vreau să îl pronunţ. Doare. Mihaela, soţia mea, mă imploră să nu îl mai amintesc. Oricum, dragă cititorule, este un loc ca oricare altul, în care poţi trăi aşa cum simţi, aşa cum suferi, aşa cum uiţi, aşa cum doreşti. Eram singur în cameră. Mama îmi trimisese prin fratele meu o pungă cu mâncare şi două portocale. Camera în care stăteam îmi aducea aminte de primul meu popas aici. Lipseau Florin Olteanu şi părintele Mihală Oprea. Am ales patul care prima…

Citește mai mult

Stimati tovarasi si prieteni

Liviu Florian Jianu

Anul care a trecut ma determina la o analiza succinta a activitatii noastre, in calitate de simplu cetatean. Pentru inceput, se cuvine sa apreciez si sa aduc cuvinte de lauda Bisericii Ortodoxe Romane, pentru activitatea neobosita, in traditia apostolica, pe care a depus-o si o depune in slujba progresului  si propasirii neamului. Trecand in revista, in decursul intalnirilor mele, acesti oameni, si aceste lacasuri, am gasit acolo, in primul rand, oameni, sfaturi, pilde si modele de urmat. Mergand mai departe, am descoperit o intreaga istorie pe ziduri. Desi parintele nostru,…

Citește mai mult