Te afli aici: Acasa » Cultura » Aparitii editoriale » Români de seamă din Viena de altădată

Români de seamă din Viena de altădată

Români de seamă din Viena de altădată

 

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Laurențiu Streza, Mitropolitul Ardealului și a Înaltpreasfințitului Părinte Serafim Joantă, Mitropolitul Germaniei, Europei Centrale și de Nord, la Editura „Andreiana”, Sibiu, a apărut, de curând, lucrarea „Români de seamă din Viena de altă dată: 1683-1918”, alcătuită  de către preotul dr. Nicolae Dura și dr. Dorin-Ioan Rus.

Părintele Nicolae Dura, parohul bisericii „La sfânta Înviere” din Viena (din 1993) și vicar episcopal al Austriei, a studiat Teologia la Cluj-Napoca, Sibiu și București, unde a obținut și doctoratul, apoi a activat ca și cadru didactic la Facultatea de Teologie  „Andrei Șaguna” din Sibiu (1982-1993) și la Colegiul Universitar de Pedagogie al Bisericilor din Viena (2007-2019). De-a lungul carierei, părintele Dura a publicat șase volume de autor și două în colaborare.

Dr. Dorin-Ioan Rus, a studiat istoria la Sibiu, unde a obținut și titlul de doctor. După finalizarea studiilor, a funcționat ca cercetător științific la Muzeul de Istorie Mureș (1997-2009), apoi ca cercetător la Viena (2009-2011) și la arhiva Universității „Karl Franzens” din Graz (2011-prezent). În anul 2019, a fost distins cu premiul „George Barițiu” al Academiei Române, pentru lucrarea „Wald und Resourcen-politic im Siebenbürgen des 18. Jahrhunderts” (Pădurea și politica resurselor în Transilvania sec. al XVIII-lea).

Valoarea, importanța și utilitatea acestui excepțional demers istoriografic sunt puse în lumină de către trei condeieri de marcă, cunoscuți și apreciați pe plan național și internațional: mitropolitul Serafim, Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Austria și academicianul Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române.

Părintele mitropolit Serafim subliniază că, „așa precum poporul român nu este lipsit de sfinți, tot astfel nu este lipsit de mari personalități care au făurit și îmbogățit cultura sa de-a lungul istoriei” (p.5).

Înaltul nostru ierarh menționează, totodată, că cei doi distinși autori „prezintă biografia a 397 de români: teologi și slujitori ai Bisericii (ierarhi și preoți, inclusiv preoți militari), medici, juriști și oameni politici, oameni de cultură, ingineri, oameni de știință etc., care fie au studiat la Viena, fie au profesat aici în diferite domenii, în perioada anilor 1683-1918, făcând cinste Bisericii și Neamului Românesc” (p. 5-6).

Concluzia Chiriarhului de la Nürnberg este că „având în jurul nostru atâta nor de mărturii, de sfinți și de personalități din toate domeniile vieții sociale, sentimentul inferiorității de care mulți români, mai cu seamă din Diaspora, sunt stăpâniți nu se justifică” (p. 7).

La rândul său, domnul ambasador Emil Hurezeanu arată că personalitățile cuprinse în acest volum „au asigurat humusul roditor al dezvoltării noastre în parametri europeni, au complinit patul germinativ al creării statului modern […]. Mii de români absolvenți ai școlilor vieneze s-au întors acasă […], și au fost judecători, profesori universitari sau de liceu, jurnaliști și avocați, compozitori și soliști de operă […], minunați și memorabili compatrioți, ctitori și zidari ai României moderne” (p. 11).

Domnul academician Ioan Aurel Pop este de părere că această carte, „alcătuită din biografii de sfinți și teologi, nume celebre ale artei și literaturii românești, profesori, doctori (medici), compozitori, muzicieni, pictori, filosofi, ingineri, parlamentari, generali, prinți, personalități marcante din istoria României”, ar trebui să apară „în engleză și în franceză, și în spaniolă și în italiană” (p. 13).

Admirabila cercetare efectuată de către cei doi autori demonstrează, dacă mai era nevoie, că „cultura românească nu duce lipsă de personalități, doar că ea a pătruns mai târziu decât au făcut-o culturile unora din vecinii noștri în circuitul internațional”, precizează președintele Academiei  Române (p. 14).

După prezentarea biografiei celor 397 de români care, prin viața, studiile, cercetările și operele lor au reușit să aducă cultura română mai aproape de cea occidentală, nu puțini dintre ei fiind vajnici luptători pentru drepturile românilor, autorii ne oferă câteva capitole de mare importanță pentru toți cei ce se vor apleca asupra acestei lucrări de pionerat pentru cultura și spiritualitatea noastră.

Primul dintre acestea, „Indicele pe profesii” (p.346-372) ne familiarizează cu studenții români care au studiat Teologia la Viena, 77 la număr, cu slujitorii Bisericii care și-au desăvârșit studiile acolo: preoți, profesori de Teologie și  ierarhi, 82 în total, cu fiii și fiicele de preoți, juriștii și oamenii politici, cu tinerii care au studiat medicina, oamenii de cultură, studenții la filozofie, arte plastice, teatru și muzică, inginerii și absolvenții Politehnicii, oamenii de știință și naturaliștii, absolvenții de științe agricole și silvicultură, de industrie și comerț și cu membrii Academiei Române, în număr de 71, care au studiat în capitala Austriei.

Urmează capitolele intitulate: „Cărți, asociații și locuri vieneze însemnate pentru români” (p. 373-415), indicele de localități și indicele de imagini și Bibliografia stufoasă, 469 de titluri, dovadă incontestabilă a solidei și credibilei cercetări efectuate de părintele Dura și domnul Dorin-Ioan Rus.

Cititorul care zăbovește asupra vieții și operei celor 397 de personalități cuprinse între paginile acestui volum de referință, va constata că numeroși oameni de cultură și de știință, ofițeri și slujitori ai Bisericii din Banat și Transilvania, din Muntenia și Moldova au studiat la Viena, și-au luat doctoratul acolo, au înființat asociații românești, au tipărit ziare și reviste, au devenit deputați în Parlamentul de la Budapesta, au luptat în armata habsburgică și în cea austro-ungară, nu puțini dintre ei fiind decorați și ridicați la cele mai înalte grade militare. Iată doar câteva nume: Silviu Dragomir, Ioan Popasu și Nicolae Popea, Gheorghe Lazăr, Andrei Șaguna și Ioan Slavici, Victor Babeș, Gheorghe Asachi și Lucian Blaga, Mihai Eminescu, Nicolae Iorga și Titu Maiorescu, George Enescu și Ciprian Porumbescu, Traian Doda, Ioan Dragalina și George Pomutz, Vincențiu Babeș, Constantin Giurescu și Vasile Goldiș etc. Pe durata studiilor, unii dintre acești vrednici înaintași au fost susținuți financiar de către parohiile din care făceau parte.

Întorși acasă, nu au uitat binefacerea făcută și, la rândul lor, au acordat burse tinerilor studioși din partea instituțiilor pe care le-au condus. De o asemenea bursă, primită din partea Comunității de Avere din Caransebeș, a beneficiat, în vremea studiilor, viitorul mitropolit Nicolae Corneanu.

Oameni credincioși formați în creuzetul teologic, cultural și științific al Vienei, foștii bursieri s-au implicat activ în viața Bisericii, au susținut separarea ierarhică de Biserica Sârbă, au donat sume apreciabile pentru Mitropolia Ardealului, inclusiv pentru construirea catedralei mitropolitane de la Sibiu, dar și pentru înființarea unei Mitropolii a Banatului cu sediul la Lugoj; au fondat Academia Română, instituții românești, ziare, reviste, școli și biblioteci, au susținut reactivarea Episcopiei Timișoarei, au lăsat averea Bisericii pentru construirea unor lăcașuri de cult și pentru ajutorarea nevoiașilor și au scris lucrări de mare importanță pentru istoria neamului și a Bisericii noastre.

Din păcate, au fost și cazuri în care românii bănățeni, pentru patriotismul lor luminat, au fost arestați, condamnați și închiși în lagărele Imperiului. Unii au reușit să fugă în România și au luptat în Războiul de Independență (generalul Moise Groza) și în Primul Război Mondial (generalul Ion Dragalina). Alții au fost persecutați în vremea Imperiului Austro-Ungar, dar au avut de suferit și în perioada comunistă. De pildă, medicul Alexandru Bireescu, fiu de preot din Lugoj, a fost închis în lagărul din localitatea Șopron, apoi a fost încarcerat, pentru reeducare, la Canalul „Poarta Albă”, unde a murit, în anul 1953. Constantin-Aurel Popovici, jurist, politician, profesor și publicist, cunoscut pe plan european pentru lucrarea sa vizionară, „Statele Unite ale Austriei Mari”, condamnat la Viena pe motive politice, s-a refugiat în România și a activat ca profesor fondator și consilier al Institutului de arte grafice „Minerva” și director al revistei „Semănătorul”.

Între cei 397 de intelectuali români (din cei peste 1500 de compatrioți care au studiat, s-au format și au activat la Viena), cu nimic mai prejos decât confrații lor din Austria și din țările occidentale s-au aflat zeci de români din Banatul de câmpie și de munte care, asemenea majorității celorlalți, nu au rămas în Austria și nici în alte țări, ci au revenit în țară și au contribuit la luminarea prin cultură a poporului nostru. Din rândul acestora fac parte Vincențiu Babeș și Traian Doda, Ioan Dragalina și tenorul Traian Grozăvescu, Alexandru și Andrei Mocioni, Aurel-Constantin Popovici, autorul lucrării despre federalizarea  Austro-Ungariei în Statele Unite ale Austriei Mari, Ion Sârbu, Ștefan Velovean și alții.

Toți laolaltă și fiecare în parte ar fi putut urca treptele ierarhiei sociale în Austria ori în alte țări, până la cele mai înalte demnități, funcții și grade, însă au venit acasă și au pus umărul la îmbogățirea patrimoniului cultural-artistic, științific și spiritual al poporului nostru și la înfăptuirea unității naționale.

Demn de semnalat este și faptul că această carte are și o variantă în limba germană, ceea ce înseamnă că se va regăsi în marile biblioteci din Occident, va putea fi folosită în universități și va contribui, astfel, la mai buna cunoaștere a istoriei noastre, nu de puține ori incorect prezentată și interpretată.

Așadar, prin intermediul acestei cărți, care face cinste neamului nostru, istoricii, cercetătorii, teologii și iubitorii de istorie din țările occidentale și de la noi au posibilitatea de a afla că oamenii noștri de cultură și de știință nu au fost mai prejos ca cei din alte țări ale Europei, și că, prin activitatea și opera lor, au reușit să aducă cultura română mai aproape de cea occidentală.

 

                                                                       Preot dr. Ionel Popescu

© 2012 TimNews, toate drepturile rezervate.

Mergi sus