Revista de cultură „Coloana Infinitului”, editată de Asociația Culturală „Constantin Brâncuși” din Timișoara, reușește printr-un program editorial bine gândit, strategie conceptuală bine definită și profesionalism, să capteze atenția cititorilor la fiecare apariție a sa.
Numărul 117/2021 este dedicat Academicienilor bănățeni și vine să confirme tradiția instituită în cadrul programului „Pantheon bănățean” – aceea de a omagia marile personalități din Banat, care, membri fiind ai Academiei Române, au contribuit prin întreaga lor activitate la îmbogățirea zestrei culturale și științifice pe plan național. Desigur, nu este prima oară când revista găzduiește astfel de materiale, care aduc informații despre viața și realizările unor oameni, ce prin munca lor desfășurată în înalte instituții de știință și cultură au reușit să imprime idei și practici, să deschidă drumuri și orizonturi noi cercetării și dezvoltării pe multiple planuri.
Citind paginile revistei nu poți să nu remarci varietatea rubricilor, bogăția și frumusețea materialelor prezente, strădania colegiului de redacție, a redactorului-șef Monica M. Condan, de a realiza un adevărat caleidoscop literar, cultural-științific în care tematicile alese să se aranjeze și armonizeze, răspunzând dorințelor și gusturilor oricărui cititor, oricât de pretențios și exigent ar fi.
Sunt alocate cu generozitate spații pentru subiecte de ordin literar, istoric, filozofic, religios, științific și artistic, onorând și omagiind numele unor mari personalități, care și-au pus amprenta asupra dezvoltării acestor domenii ale cunoașterii, au îmbogățit și înfrumusețat nu numai patrimoniul nostru național, ci și pe cel universal, ducând faima inteligenței românești dincolo de granițele țării.
După editorialul prezentat de domnul Horia Ciocârlie, președintele asociației şi directorul colegiului de redacţie, cititorul întâlnește rubricile „Comemorări” și „Aniversări”, rezervate Academicienilor. Domnul Păun Ioan Otiman, la rându-i bine cunoscut Academician, semnează un material despre Ioan Anton, care a deținut funcția de președinte al Academiei Române în perioada 1981-1984, și după ce îi prezintă activitatea academică, științifică și didactică, rezultatele de excepție atât în cadrul Politehnicii Timișoara cât și în cadrul Academiei, arată că: „a fost integralmente dedicată prestigiului Academiei Române, în general, și al Filialei Timișoara, în special”.
Găsim informații despre Expoziția retrospectivă „Corneliu Baba”, viața și opera episcopului Emilian Birdaș, despre episcopul Nicolae Popea, activitatea în domeniul istoriografiei a Corneliei Bodea „cea care a slujit cu devotament și exigență științifică adevărul istoric”, despre Simeon Mangiuca, Pius Brânzeu, Gheorghe Silaș și Pavel Vasici Ungureanu, întemeietorul primei reviste de medicină din Banat și Ardeal. Tot aici remarcăm articolul despre muzicianul Bela Bartok, sub semnătura domnului Dumitru Rada, care aduce informații inedite și clarificări despre relația dintre muzician și familia Bușiția din Beiuș, datorită căreia „avem cea mai mare culegere de folclor muzical românesc publicat până în prezent”.
Nu lipsesc din coloanele revistei celelalte rubrici; nu este uitat Constantin Brâncuși, patronul spiritual al revistei, Mihai Eminescu, poezia este prezentă prin creațiile poetului Gheorghe Sinescu și regretatului Ștefan Silva.
Un amplu material despre începuturile celui mai nou cartier istoric al Timișoarei și despre înființarea Parohiei Ortodoxe Române din Iosefin, din lucrarea „Iosefinul Ortodox. Contribuții monografice”, este semnat de preot dr. Ionel Popescu, despre personalitatea și adevărul legat de moartea lui Traian Grosăvescu scrie Aurel Bancu, iar despre eroul martir din oastea lui Avram Iancu, Ion Buteanu, ne informează domnul Ioan Ciama. La capitolul „Viața cărților”, vom întâlni câțiva autori și cărțile lor, ecourile care reverberează încă, în urma aparițiilor editoriale și la rubrica „Profil” vom face cunoștință cu prof. Ana Maria Jakab, o iubitoare de frumos și cu mult simț artistic, care în plimbările sale prin oraș surprinde în instantanee fotografice aspecte din peisajul citadin, ce vor fi presărate pentru a da un plus de frumusețe paginilor revistei.
Terminând lectura, după un periplu atât de emoționant și generos cu cititorii, putem aprecia că structura revistei, strategia după care redacția și colaboratorii se ghidează, principiile care stau la baza managementului editorial, faptul că sunt caracterizate prin flexibilitate, modernitate și deschidere spre toate zonele și aspectele vieții culturale şi ştiinţifice actuale, neuitând trecutul, îi aduc un loc fruntaș și o binemeritată recunoaștere pe harta publicisticii românești.
Constanța Sylvia Hârceagă
