Te afli aici: Acasa » Cultura » CULTURA / Despre omenie: Fapta bună laudă pe om. (Proverb românesc)

CULTURA / Despre omenie: Fapta bună laudă pe om. (Proverb românesc)

CULTURA / Despre omenie: Fapta bună laudă pe om. (Proverb românesc)

Poporul român are destule proverbe în care laudă omenia, dar şi pe făptuitorii de bine.

În proverbul de faţă, se evidenţiază importanţa faptei.

În mod normal, forma trebuie să fi fost: Fapta bună laudă pe om, iar nu vorbele. Prin urmare, în subsidiar se află şi puţină critică la adresa lăudăroşilor: Lauda de sine nu miroase a bine.

O faptă bună de exemplu, înseamnă şi să ajuţi la traversarea străzii, o persoană în vârstă. Dar acest gest n-ar însemna prea mult, dacă în alt context, nu ai avea aceeaşi înţelegere faţă de cel neajutorat.

Un act bun este și să-ţi îndeplinești rolul de soț / soție în familie, dar această datorie nu trebuie să excludă altele, cele faţă de părinţi, când îi putem ajuta, preluându-le din treburi.

Cuvântul faptă este similar ca sens, cu omenie, iar prin omenie eu înţeleg o stare continuă de toleranţă; fiecare dintre noi greşeşte, cu observaţia că mă gândesc la erori obişnuite.

În concluzie, o singură faptă bună nu este de ajuns pentru a te caracteriza, ci o atitudine permanentă de omenie, adică de bunătate.

 

Acum este ignatul, bun prilej pentru oamenii satului de a-și arăta unii altora recunoștința, pentru tot ajutorul care li s-a furnizat în an.

Vorbind cu mama la telefon, mi-a spus, la ora opt dimineața, că deja au preparat sumar animalul, sacrificat în numele obiceiului și al bunăstării de Sărbători. Venise amicul nostru de familie, Al lui Păianu, de pe la ora cinci.

În această perioadă, este o mai mare dispoziție la altruism, dar și de a cere sprijin, fiind convins că întărești relații de vecinătate și nimeni nu se va supără, de respect pentru ceea ce ești tu.

Succes au acum bunii măcelari, care prin artă, fără să pună accent în manoperă, separă animalul de viață. Mila pentru bietul animal, care dă țipăt fără șansă, în tot văzduhul, dispare și ea mai repede, în mirarea cum atâta masă de carne, numită acum, rinichi, mușchi, șuncă, șorici etc., a însemnat o viețuitoare mobilă, capabilă să devoreze un câmp: „Porci mari, cu pielea roză și grasă, cu purcele / Împestrițau livada și grohăiau sonor; / Vârându-se-n gunoaie, prin curți și pe ogor, / Bălăbăneau lăptoase și pline țâțe grele. // Decembrie era luna tăierilor. Prin curți / Își țâțâiau în țarină, greu, țâțele sub burți. / Erau grăsime numai: ochi, gât și fălci și coadă. // Când le pârleau șoriciul și părul lucitor, / Curgea printre șezuturi osânza de la noadă…/ Și se-ncingea foc vesel pe rugul morții lor”. (Verhaeren)

Obiceiurile de a ronțăi șorici, de a te încălzi cu țuică fiartă, de a îmbuca mămăligă întinsă în grăsime, de a însemna cu sânge o formă de cruce, pe fruntea copiilor sărind pe lângă tine, de pe sănii scoase din zăpada mare a derdelușului, te leagă de moși, strămoși, de fulgii din versurile lui Coșbuc sau de bucuria mânzului Nică (din Amintiri). Ulița vibrează sub tălpile îngerilor.

Și toate sunt în afară de politică.

Comentarii (29)

  • Gabi

    Interesant!
    Am citit cu nostalgie, simțindu-mă parcă imobilizat(ă) în atitudini, în neconcordanță cu afirmația ,,să-ți îndeplinești rolul de soț/soție în familie” concomitent cu datoria față de părinți ,,preluându-le din treburi”.Câți sunt cei care înțeleg că după săvârșirea mărețului act al mariajului te alegi cu patru părinți, doi dobândiți, alții decât cei care ți-au dat viață?(o problemă care ne frământă, fără a avea puterea a o recunoaște)

  • Nicoleta Ilinca

    Felicitări!Aceste rânduri constituie un îndemn subtil de a da dovadă de generozitate și onestitate, măcar în proximitatea sărbătorilor, în lumina speranței de înnoire spirituală.

  • Trasca Nicoleta

    Felicitari!
    Inspirata tema in preajma sarbatorilor.
    Important este sa intelegem ca doar noi putem face sa fie mai bine si mai frumos totul.
    ,,În concluzie, o singură faptă bună nu este de ajuns pentru a te caracteriza, ci o atitudine permanentă de omenie, adică de bunătate”.

  • Andreea

    Foarte cuprinzător! Mai exact, oricine și orice ar fi fiecare, sub lupa altor sfere de aprecieri valorice, există în fiecare o crâmpeie de omenie.Lucrurile simple făcute din suflet și cu dăruire (un gând curat, o faptă bună sau doar o strângere de mână) pot avea valoare inestemabilă aducând bucurie, indiferent de care parte a baricadei te afli, conjunctural.Atât pe ulița satului cât și în vila cu menajeră,omenia, în înțelesul ei elementar, se reflectă în gesturi mărunte, izvorâte spontan.

  • Cerasela Ena

    Interesant!
    Un imbold la pioșenie și generozitate!
    Esențializând semnificația celor prezentate, parcă ați vrea să ne transmiteți:,,Fiți binevoitori, mărinimoși, altruiști!Nu uitați de omenie, fapt manifest în comportament!”
    Felicitări! Modul de abordare lasă loc pentru nostalgie, pentru limpezire spirituală și meditație pe tema moralității purtării omenești.

  • Anca

    Concluzia ,,o singură faptă bună nu este de ajuns pentru a te caracteriza, ci o atitudine permanentă de omenie” invocă secretul ultim al omeniei ce ține de naturalețe și nu de manierism (adevăr și autenticitate contra fals și prefăcătorie).
    Noblețea firii implică generozitatea simplă, spontaneitatea reacției morale, fără a fi necesare reflecții pe tema:,,Când trebuie și cum trebuie?” De ce ne aducem aminte doar în prag de sărbători să fim buni, îngăduitori, cumpătați, loiali, plini de gratitudine, capabili de compasiune?

  • Flori

    Sa fim mai buni macar de sarbatori daca in timpul anului suntem prea ocupati, sau prea rai sau prea dezinteresati.Acesta este al sarbatorii rost, sa ne imblanzeasca comportamental.
    Daruiti!Cele mai frumoase daruri cautati-le in suflet, au preturi foarte bune.
    Esential: nu fiti in criza de omenie in prag de sarbatori!

  • Eugenia

    Sarbatorile sunt contextul perfect in care apare nevoia de a darui sau de a primi, de a da dovada de omenie sau de a te bucura de gesturile altora de generozitate.
    Sarbatori fericite tuturor!

  • Geta

    Tot azi, de Ignat și fără fulgii din versurile lui Coșbuc, a fost un bun prilej pentru unii primari de a-și arăta recunoștiința către localnici, poate, pentru votul care le-a fost furnizat.Și toate nu departe de conotația politică la care faceți subtil trimitere.
    Poate doar inocența și râsul cristalin al copiilor are aceeași rezonanță, atât pe ulița satului cât și pe străzile monotone ale urbanului.
    LA MULȚI ANI ȘI MULT BINE!

  • ionescu

    Multumesc mult pt. comentariile voastre excelente. Va sunt recunoscator pt. orice forma de comunicare cu mine. Este cel mai mare premiu pe care l-as putea obtine. Iar ceea ce-mi scrieti voi este considerabil. Ma simt indatorat voua si f. legat de voi. Multumesc inca o data!
    Dan Ionescu

  • ionescu

    Nicoleta Ilinca, multumesc pentru traducerea substratului. Si imi place accentul din indemnul tau la speranta si înnoire spirituală.
    Dan Ionescu

  • ionescu

    ANDREEA,
    ai dreptate si expui f. bine ideea ta: omenia, în înțelesul ei elementar, se reflectă în gesturi mărunte, izvorâte spontan.
    Multumesc!
    Dan IONESCU

  • ionescu

    Cerasela, si eu cand recitesc ceea ce scriu, simt ca voi, respectiv in cazul textului de aici, nostalgie, loc pentru limpezire spirituală și meditație pe tema moralității purtării omenești.
    Multumesc!
    Dan Ionescu

  • ionescu

    Anca, buna ideea ta de a rediscuta contrastul dintre aparenta si esenta. Ai dreptate.
    Dan Ionescu

  • ionescu

    FLORI, partea finala a mesajului tau m-a determinat la suras: Esential: nu fiti in criza de omenie in prag de sarbatori!. Ai umor fin.
    Dan Ionescu

  • ionescu

    Geta, cand e vorba de versuri din opera lui Cosbuc sau orice scriitor aflat la granita dintre clasicism si romantism, resimt odihna spirituala. Ai debit caustic.
    Multumesc!
    Dan Ionescu

  • ionescu

    EUGENIA, multumesc pentru urari. La fel iti doresc si eu!
    Numai bine!
    Dan Ionescu

  • ionescu

    ANCA, referitor la intrebarea ta, retorica de altfel, ~De ce ne aducem aminte doar în prag de sărbători să fim buni, îngăduitori, cumpătați, loiali, plini de gratitudine, capabili de compasiune?~, totusi un posibil raspuns ar fi: probabil stand mai mult acasa de Sarbatori, multi, influentati si de muzica specifica Ajunului de Craciun, isi mai recupereaza din omenia risipita in gesturi trufase.
    Multumesc!
    Dan Ionescu

  • Adi

    Ai reusit sa faci o legatura intre ideea de fapta buna si sacrificiu impus de ignat. Magistrala reusita!

  • Riviana

    Se consideră că prin funcția regeneratoare a sacrificiului, practicat în cadrul ritualul de Ignat, lumea este mai bună și primenită de forțele răului.
    Și, fără a crede în magie sau forțe malefice, este o realitate indiscutabilă a felului de a fi al românului.
    În cadrul temei ați reușit o coerență de idei completă, ireproșabilă.Felicitări!
    Sărbători fericite!

  • Anca

    R: Într-o realitate plină de mitocani sau parveniți și manierați, cum să nu revin asupra contrastului dintre aparență și esență?!
    La mulți ani!Sărbători fericite!

  • adriana gamalan

    Felicitari!!!Traim intr-o lume agitata in care uitam sa visam, uitam sa zambim, dar mai ales uitam sa fim mai buni cu cei din jur. Lumea de azi a luat-o intr-o directie gresita si doar noi o putem schimba. Este din ce in ce mai greu sa nu observi rautatea de zi cu zi. De ce toata lumea se gandeste sa fie mai buna sau sa faca un gest frumos,doar in preajma sarbatorilor? Ar trebui ca in fiecare zi sa ajutam pe cineva, sa nu mai fim atat de egoisti si plini de noi.Hai sa fim mai buni in aceasta lume,doar asa o putem schimba!

  • Paula Udroiu Calin

    Poate devenim mai buni pentru ca mai trecem si pe la biserica pentru spovedanie si smerenie.
    Si cum postul si spovedania preced sarbatoarea Craciunului (sau a Pastelui) ,,ne iubim aproapele” asa cum ne indeamna duhovnicul spiritual.Dupa ce trec toate, redevenim răii care am fost sub presiunea neajunsurilor zilnice.

  • DAN IONESCU

    Pt. Paula:
    Este adevarat, Paula…
    E bine sa nu uitam ca in fiecare zi, Dumnezeu este deasupra noastra. Si atunci poate raul ar scadea in amploare.

  • vio

    Sa nu ramanem cu amintirea sarbatorilor de iarna, sa avem puterea si motivatia de a sarbatorii, sa nu fim mai buni declarativ, sa daruim bunatatea!

  • Denisa Dulea

    ,,Să avem puterea de a sărbători”, dar am constatat cu durere reacția majorității,
    pe stradă de exemplu, la urarea:,,Sărbători fericite!”.Toți parcă o transcrie în:,,Sărbători cu bine!” sau ,,Să fim sănătoși!”.
    E drept, sănătatea e prioritară, dar e trist că, parcă, e singurul țel ce ne-a rămas.

  • Roxana

    Suntem constransi sa ramanem austeri, in conformitate cu masurile bugetare.Cu ce sa sarbatorim? Poate doar cu ideea de bunatate.Nu ne-au mai ramas nici amintirile, din pacate.
    PRO PAULA UDROIU:
    Suntem oameni si avem slabiciuni, D-zeu ne-a creat imperfecti, de aceea a fost inventat postul si rugaciunea, pentru căinta si mântuire

  • Segarceanu Raluca

    Sunteti o carte fina pe care oamenii trebuie sa o descopere citind creatile din ea,cu toata admiratia mea.

  • Nicoleeta)

    Interesant!
    Am citit cu nostalgie, simțindu-mă parcă imobilizat(ă) în atitudini, în neconcordanță cu afirmația ,,să-ți îndeplinești rolul de soț/soție în familie” concomitent cu datoria față de părinți ,,preluându-le din treburi”.Câți sunt cei care înțeleg că după săvârșirea mărețului act al mariajului te alegi cu patru părinți, doi dobândiți, alții decât cei care ți-au dat viață?(o problemă care ne frământă, fără a avea puterea a o recunoaște)

Lasati un comentariu

You must be logged in to post a comment.

© 2012 TimNews, toate drepturile rezervate.

Mergi sus