Te afli aici: Acasa » Cultura » CULTURĂ / Despre responsabilitate

CULTURĂ / Despre responsabilitate

Sfătuieşte-te cu cel mic şi cu cel mare şi pe urmă hotărăşte tu însuţi. (Anton Pann)

Afirmaţia lui Anton Pann este un îndemn la comunicare, dar şi la păstrarea caracterului personal asupra unei alegeri în viaţă.
În opinia mea, această afirmaţie invocă valabilitatea expresiei latineşti: aurea mediocritas (calea de mijloc este de aur).
Sunt situaţii în care nu putem hotărî singuri sau ar fi posibil ca decizia noastră să nu aibă moderaţie. Pentru a evita consecinţe de eventual exces într-o direcţie sau alta, cerem sfatul cuiva experimentat, precum şi sugestia cuiva mai tânăr, care să reprezinte cu aproximaţie, elanul vârstei noastre.
Sfatul: şi pe urmă hotăreşte tu însuţi devine un apel la originalitate şi responsabilitate.
În Predoslovie la De neamul moldovenilor, Miron Costin se referă la răspunderea pe care o are cronicarul în faţa contemporanilor şi a urmaşilor: Eu voi da samă de ale mele câte scriu.
Anton Pann recomandă cumpătarea. Totuşi, este mai bine ca în viaţă să avem decizii şi responsabilitatea lor, decât să fim pasivi.
Echilibrul este starea pe care trebuie s-o menţinem în decizie.

Comentarii (7)

  • Marina

    Putem să-i lăsăm pe alții să ne sfătuiască chiar și atunci când este vorba de crearea universului nostru lăuntric?

  • Norra

    Sunt pentru ,,păstrarea caracterului personal” asupra unei decizii.Trebuie să credem în capacitatea noastră de a acționa,în tăria și curajul individual de a indeplini ceva. Doar astfel vom obține energia necesară pentru a opta și a lua decizii importante, uneori vitale, în viață.

  • Cristina

    Asumarea responsabilităţii a ceea ce facem echivalează cu suprimarea tendinţei de a-i învinovăţii pe ceilalţi.

  • Jianu Liviu-Florian

    In lumea clericala, se spune: “Cine cu intrebarea calatoreste, se mantuieste”. Adica, intra in Rai.
    In lumea laica, de asemenea, ma intreb ce am fi noi astazi fara parintii nostri, primii sfatuitori, fara educatoarele si invatatoarele noastre, fara profesorii nostri, de liceu, sau de facultate, fara cartile noastre, acesti sfatuitori de taina, fara lecturile noastre, din care ne extragem si intrebarile, si raspunsurile, adeseori. De buna seama, fara toti acesti sfatuitori, nu am fi in acest Rai, de pe pamant, indiferent cat de drept, sau de nedrept, este el. Si daca nu ma credeti, priviti un autist.

  • Cerasela

    Interesantă ideea,Florian!
    ,,Ceea ce devenim depinde în mare măsură de ce citim după ce toți profesorii au terminat cu noi”.Lectura reprezintă ,,învățătura cea mai bună” doar citind vom dobândi idei și sensuri și vom elucida o serie de probleme. Însă, de cele mai multe ori,descoperim doar o cale posibilă, alte căi rămân, parcă, întotdeauna închise.Prin urmare, lectura oferă multiple semnificații și înțelesuri, pe care fiecare le desăvârșește în direcția propriei personalități.

  • Sorina

    ,,Un bun și sigur prieten e conștiința ta„(Nicolae Iorga).Vor exista mereu opinii care te vor răni, de aceea trebuie să te bazezi pe propriile-ți convingeri înainte de a încredința altora nimicurile ce ți se întâmplă.

  • ionescu

    Poate ca da, Marina. De exemplu: Suntem geloşi; către cine putem recunoaşte aceasta? Către nimeni, dar ne-ar prinde bine să auzim într-o discuţie, ceva ajutător, un cuvânt în sfârşit înjositor despre ceea ce noi considerăm tabu, farmecul inegalabil al celui / celei cu care ne aflăm în prietenie. O vorbă despre un defect fizic ori moral ne ajută să ne reconsiderăm atitudinea exagerată, să revenim cu picioarele pe pământ. Ne modificăm puţin în universul lăuntric…

Lasati un comentariu

You must be logged in to post a comment.

© 2012 TimNews, toate drepturile rezervate.

Mergi sus