O prietenie indiscutabilă între doi titani ai literaturii române – Mihai Eminescu și Ioan Slavici – aduși în atenția participanților la Ziua Culturii Naționale, manifestare-regal, la care Filiala Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România „Valeriu Braniște” – Timiș a fost parte în organizare
Ziua Culturii Naționale a fost sărbătorită la Academia Română, Filiala Timișoara, marți, 16 ianuarie 2024. Și de această dată, aula academică timișoreană a fost neîncăpătoare, la manifestare fiind prezenți academicieni, cercetători științifici, cadre didactice universitare, preoți, oameni de cultură, istorici, jurnaliști, elevi și studenți. Mulți iubitori ai culturii au urmărit evenimentul online.
„Astăzi, ne găsim, aici, împreună, în această superbă aulă a Filialei din Timișoara a Academiei Române (și vă mulțumesc că sunteți prezenți într-un număr atât de mare), pentru a omagia Ziua Culturii Naționale, implicit pe poetul nostru nepereche, Mihai Eminescu, sărbătoare inițiată și propusă spre legiferare Parlamentului României, în urmă cu 14 ani, de Academia Română. O facem, prin această manifestare cultural-științifică, aflată sub genericul Spațialitate și temporalitate în epoca marilor clasici, cu focalizare pe doi titani ai culturii și literaturii române, Mihai Eminescu, ieri, s-au împlinit 174 de ani de la nașterea Luceafărului poeziei românești (n.a.-15 ianuarie), și Ioan Slavici, socotit de criticul George Călinescu „unul dintre cei mai cunoscuți autori canonici, cu importante scrieri în literatura română”, și care a pus bazele prozei moderne, de la a cărei naștere s-au împlinit, recent 175 de ani.
Și de această dată, ne însoțesc, în prezenta incursiune, oaspeți de seamă, personalități marcante ale științei și culturii românești: distinsul academician Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei Române; Înaltpreasfinția Sa Ioan Selejan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului; președintele de onoare al Filialei din Timișoara a Academiei Române, academicianul Păun Ion Otiman; președintele Filialei Timișoara a Academiei Române, acad. Dan Dubină; rectorul Universității Politehnica Timișoara, Florin Drăgan și prorectorul acesteia Sorin Mușuroi”, a spus moderatorul manifestării, conf. univ., CS II, dr. Ioan David, directorul Bibliotecii Academiei Române, Filiala Timișoara și președintele Filialei Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România „Valeriu Braniște” – Timiș.
Cei prezenți au audiat alocuțiuni despre viața și activitatea creatoare a poetului Mihai Eminescu și prozatorului Ioan Slavici, cât și despre istoria literaturii române contemporane din Vest, rostite de cadre didactice de la Universitatea de Vest din Timișoara: prof. univ. dr. Valy-Geta Ceia și Adina Chirilă, precum și prof. univ. dr. Alexandru Ruja și Lucian-Vasile Szabo. De asemenea, părintele preot Ionel Popescu, vicar la Arhiepiscopia Timișoara și preot paroh la Parohia Iosefin, a venit însoțit de cei doi autori ai cărții Români de seamă din Viena de altădată (1683-1918), preacucernicul părinte prof. dr. Nicolae Dura , vicar episcopal al Austriei, precum și istoricul dr. Ioan Doru Rus, cercetător la Graz.
Cuvântul de deschidere a fost rostit de acad. Dan Dubină, președintele Filialei Timișoara a Academiei Române, care, printr-o inedită incursiune în istoria literaturii române, ne-a adus în atenție prietenia dintre Mihai Eminescu și Ioan Slavici, din perioada vieneză, în 1869, amândoi, urmau cursurile universitare: „Deși erau complet diferiți au devenit prieteni apropiați ajungând să locuiască sub același acoperiș. Slavici a fost unul dintre cei mai mari admiratori ai poetului, a scris și a lăsat posterității date prețioase în scrierea Amintiri despre omul Eminescu, care, deși, cu doi ani mai tânăr i-a fost dascăl și mentor. Slavici, care-l numea „măestrul meu”, mărturisește: «Deodată cu mine venise la Viena și Eminescu al nostru, ne-am întâlnit, ne-am făcut prieteni și vrând nevrând tot pe el îl găseam când voiam să discut cu cineva, că, deși mai mic de ani, era mult mai mare cu știința, mai presus de toate om cu inima deschisă și totodată plin de căldura sfântă a celor aleși…» Eminescu a fost cel care l-a ghidat pe Slavici în lectura marilor filozofi. Debutul său ca scriitor se datorează în întregime lui Mihai Eminescu, care intuind în acesta un talent autentic, dotat cu adâncime în gândire și putere de muncă, îl îndeamnă să scrie”, a conchis academicianul Dan Dubină.
Spațiul și timpul sunt concepte filosofice, unii gânditori le numesc chiar „concepte de viață”, noțiuni ce revin permanent în atenția noastră, indiferent de statutul social de care beneficiem. Ceea ce înseamnă că spațiul și timpul, deopotrivă, repere de necontestat ale existenței umane, găsindu-se implicit într-o relație directă cu noțiunea de cultură. În acest context, s-a înscris excepționala prelegere a domnului academician Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei Române, cu titlul: Spațiul și timpul; categorii ale metafizicii și concepte culturale. „Nu pot să nu constat, a precizat vorbitorul, cât de importantă a fost reflecția filozofică în opera lui Eminescu. Cu toții putem remarca nevoia poetului de a se raporta la timp, foarte multe dintre poeziile sale, explicit sau implicit au această dimensiune”. În continuare, distinsul academician a vorbit despre „timp și spațiu”, din perspectiva filosofică, oferind audienței informații inedite în acest sens: „Timpul este o dimensiune care nu există în mod real … Kant vorbește despre timp ca o intuiție apriori a unor procese interne, în timp ce spațiul este o formă apriori a obiectului… Timpul implică schimbare, dacă nu ar fi schimbare nu ar exista timp”.
Timpul și spațiul, aceste două noțiuni filosofice, aflate în dezbatere, au fost descifrate de conf. univ. dr. ing. Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica din Timișoara, dintr-o altă perspectivă, cea academică: „Școala politehnica a fost nucleul în jurul căruia s-a conturat și cristalizat viața academică în Banat. De altminteri, pe structura centrelor și laboratoarelor politehnicii, la 1 septembrie 1951, a fost înființată Filiala locală a Academiei Române. Am putea spune că a fost un fenomen așteptat, o simbioză perfectă între Universitatea Politehnica din Timișoara și Academia Română, dovadă că marile personalități ale urbei sunt, deopotrivă, membri ai corpului didactic din politehnica timișoreană, dar și reprezentanți ai Academiei Române”.
Cu totul și cu totul special, cu o încărcătură emoțională extraordinară, Înaltpreasfințitul Ioan Selejan, Mitropolitul Banatului, a formulat două definiții memorabile: „Cultura este candela unui neam sau altfel spus, cultura este mintea unui neam și avem atâta minte câtă cultură avem (…) Astăzi, în societatea contemporană, credința este un musafir nepoftit în societatea noastră, însă, Dumnezeu dă sens vieții, suferinței, morții, infinitului și veșniciei. Omul este un lotus cu mai multe fețe. Se prefigurează, în zilele noastre, tot mai clar o apropiere a științei de religie, așa se face, că a început să apară tot mai mult neuro-religia, fiind un prim pas în cercetarea matricei divine care conține scena credinței. Identitatea națională se păstrează prin cultură. Cultura neamului nostru a fost botezată și sfințită în cristelnița bisericii… Se va spune despre noi că suntem români atâta timp cât ne vom păstra cultura noastră sfințită și ea în cristelnița bisericii”.
Eminente, la nivel academic, au fost și intervențiile cadrelor didactice de la Universitatea de Vest din Timișoara. Bunăoară, în disputa, încă prezentă, referitoare la creația eminesciană, doamna conf. univ. dr. Valy-Geta Ceia, a susținut comunicarea Eminescu, între privirea încremenită și vivacitatea perspectivei, în timp ce reputatul prof. univ. dr. Ioan Biriș, renumit filosof pe plan național și internațional, prin alocuțiunea Domniei Sale Eminescu și filosofia. A fost Eminescu filosof? a clarificat statutul de gânditor al poetului nostru național, știindu-se că prietenul lui Slavici a început stadiul filosofiei încă de la vârsta de 19 ani la Universitatea din Viena, unde a făcut cunoștință cu scrierile unor mari filosofi, precum Platon, Spinoza, Leibniz, Kant, Rousseau și Schopenhauer.
Cât îl privește pe cel de-al doilea clasic – Ioan Slavici, George Călinescu, în Istoria literaturii române de la origini și până în prezent, a afirmat că opera lui este „remarcabilă”. Și nu numai! Prof. univ. dr. Alexandru Ruja, un celebru critic și istoric literar, prin alocuțiunea Domniei Sale cu titlul Proza lui Slavici – deschidere spre modernitate, a demonstrat cu argumente istorice și literare că opera, mai precis proza acestui autor a reprezentat în epocă o binevenită „fereastră” literară deschisă modernității. La fel de interesantă, prin ineditul ei, s-a dovedit a fi comunicarea Eminescu, Slavici și introducerea în comunicarea politică, susținută de conf. univ. dr. habil. Lucian-Vasile Szabo.
Fiind Ziua Culturii Naționale nu putea lipsi lansarea de carte. Conf. univ. dr. habil. Adina Chirilă a prezentat volumul monumental Istoria literaturii române contemporane din Vest, ediția a doua (format A4, 1130 p. și aproape trei kilograme), la care autorul, Alexandru Ruja, a lucrat peste cincizeci de ani, fiind o excelentă sinteză asupra literaturii din partea de Vest a țării, văzută ca parte a literaturii române.
Despre cea de a doua carte, supusă atenției participanților, la acest regal cultural-științific, Români de seamă din Viena de altădată (1683-1918), a vorbit preacucernicul părinte dr. Ionel Popescu, vicar eparhial la Arhiepiscopia timișoreană Iosefin: „Demersul istoriografic pune în valoare personalitățile care au luptat în câmpul culturii, literaturii, artei, spiritualității românești și nu sunt cu nimic mai prejos decât personalitățile vremilor din țările occidentale. Marea lor majoritate au revenit acasă în România, cu bagajul de cunoștințe acumulat, și au pus umărul la temelia culturii noastre naționale, la dezvoltarea artei din toate structurile”, a spus preotul Ionel Popescu.
Completări au fost aduse de însuși autorii lucrării, preacucernicul părinte prof. dr. Nicolae Dura, vicar episcopal al Austriei și paroh la Viena, respectiv istoricul dr. Ioan Doru Rus, cercetător la Graz, special veniți pentru acest eveniment. De asemenea, mai este de precizat că respectivul volum a fost prefațat de Mitropolitul Serafim, Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Austria și acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, care a consemnat: „O cultură este cu atât mai bogată, mai respectabilă și mai onorabilă, cu cât nu lasă să se cufunde în uitare viața de odinioară, adică viața care a fost prezentă pentru trăitorii ei. Se vede că părintele dr. Nicolae Dura și dr. Ioan-Dorin Rus au înțeles pe deplin aceste comandamente și s-au gândit să ofere un stimul puternic celor care, în țară, ar avea menirea și, cu siguranță, mai multe posibilități să se alături demersului. Deocamdată, nu putem decât să lăudăm eforturile acestei echipe, care are până acum 397 de protagoniști prezentați, dintre care 71 au fost membri ai Academiei Române”.
Pe parcursul manifestării, prietenia dintre cei doi clasici a mai fost evidențiată printr-un film documentar Legenda unei prietenii: Eminescu – Slavici, o producție a TVR Timișoara, realizatorul peliculei fiind publicistul, scriitorul și cineastul Vasile Bogdan.
Finalul manifestării a aparținut studenților Facultății de Muzică și Teatru din cadrul Universității de Vest din Timișoara, clasa de canto a lectorului universitar dr. Simona Negru. Au interpretat: soprana Iulia Dobre, Dumitresc Mihaly (bas), David Erwin Hirsch (tenor): În program miniaturi vocale din creația compozitorilor: A. Eliade, N. Bretan, T. Brediceanu, G. Enescu, acompaniați la pian de lect. univ. dr. Silviana-Ana Cîrdu.
Daniela Florian
