Joi a avut loc la Institutul de studii banatice „Titu Maiorescu” din cadrul Academiei Române un simpozion dedicat istoriei presei din Banat. Evenimentul a venit în continuarea unui simpozion similar organizat anul trecut despre începuturile presei în Banat, iar anul acesta, tema a fost presa bănăţeană din perioada interbelică.
În cadrul manifestării au fost aduse în discuţie mai multe publicaţii bănăţene din perioada cuprinsă între cele două deflagraţii mondiale. Ziarele sunt cu atât mai valoroase cu cât sunt mai vechi, a spus scriitorul Crişu Dascălu, prezent la simpozion. Evenimentul a fost moderat de profesorul Ioan David, iar pe lângă prelegerile susţinute de participanţi, au fost prezentate şi trei cărţi despre viaţa culturală din Banat. Este vorba despre Evoluţia presei timişorene în primii ani post-belici, a lui Vali Corduneanu, Pictura românească din Banat de la origini până în prezent, scrisă de Aurel Cosma jr. şi Din istoria culturală a Banatului a lui George C. Bogdan. Prelegerile susţinute la simpozion au fost următoarele: Procesul ziariştilor din 1919: Eliberarea, a lui Lucian Vasile Szabo, Rolul lui Alexandru Marta în apariţia publicaţiilor Astrei bănăţene, susţinută de Vali Corduneanu, directorul unicului Muzeu al presei din România, aflat la Jimbolia, George C. Bogdan, gazetarul, susţinută de Doina Bogdan-Dascălu, Limba română (1920), prima publicaţie culturală din Banatul interbelic, susţinută de Ioan David, Periodicul „Poporul românesc” de la Şoşdea, susţinută de Octavian Gruiţă, Peirodicul „Suflet nou”, Comloşu Mare, susţinută de Traian Galetaru, Publicaţii bănăţene din perioada interbelică, susţinută de Dorina Măgărin, „Bagajul Banatului”, o revistă satirică independentă, susţinută de Odor Dionisos Măgărin, Presa sătească bănăţeană din perioada interbelică, susţinută de Ion Traia şi Fotbalul timişorean în presa bănăţeană interbelică, a lui Octavian Stăncioiu.
