Fabula (dupa “Vulpea si Corbul”, de la Fontaine)

Vulturul – cel plin de foc –

Sedea drept  cu crucea-n cioc –

Vulpea, in presedentie,

A strigat: “ O, slava tie!

Cat de bine canti, la gloata!

Vulturime minunata!”

Vulturul deschise pliscul,

De a lacrimat si fiscul,

Si din ciocul lui, pe data,

Cade crucea – si-i mancata…

Morala:

De-l asculti, dupa cantare,

Unul nu-i ca el, de mare –

Dar de-l judeci dupa Carte,

Numai vulpile au parte …

1 august 2012

 

Related posts

Leave a Comment

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.