Shalom ! Asa se salutal la evrei. General, intim, cald si amical. Mai sunt si alte saluturi dar mi-e teama ca nu le veti tine minte, mai ales acum, la inceput, cand eu, tot pomenitul Itzik Strul, trebuie sa intind firul memoriei pana departe, atat de departe incat amintirea parintelui nostru Avram Avihnu devine stea si punte peste veacuri.
Noi, evreii, jidanii sau jodovii, venim de departe, nu ne-am nascut pe aceste meleaguri frumoase ; acum doua mii de ani, unul dintre stramosi, apostolul Andrei, ucenicul lui Christos chiar si-a facut “ de treaba “ pe-aici, propovaduind invatatura Galeanului. Desi suntem unul dintre cele mai vechi popoare ale lumii (am inceput sa existam undeva in Ur-ul Caldeei ) am tot pribegit prin lumea asta mare, cu taraba dupa noi, cat ne-au tinut curelele sandalelor, pana cand unii mai cusurgii ne-au pus eticheta de “ ratacitori.” Asa s-a nascut legenda “ jidovului ratacitor”, pe care am purtat-o cu noi oriunde in lumea asta mare.
Ei, oi fi eu Itzik ben Shimon ratacitorul, insa vreau sa stiti ca eu nu m-am nascut in nuvela lui Rebreanu, chiar daca marele prozator , pe care eu il stimez cu aplomb, a vrut sa fie asa, ba inca m-a si blagoslovit (sa folosesc un cuvant mai crestinesc) acolo cu un destin de belea. Sa fi uitat domnia sa ca eu eram prezent in ispravile folclorice romanesti mult inainte de nasirea din nuvela? M-au pomenit oamenii tot timpul, si nu ma mira, si-acum o fac, ce-i drept in spirit de gluma sau “ de bancuri “, ca tare ii mai place romanului sa rada de orice si de oricine. Ba, rade si de el, daca are chef. L-am citit eu pe Caragiale , si am ras cu gura pana la urechi… a fost de pomina treaba aceea cu pierderea scrisorii si tare ma bucur ca Cetateanul turmentat sau Catavencu nu au fost evrei.
Da eu tot nu inteleg de ce maestrul Liviu Rebreanu m-a nasit cu pistrui cafenii si cu parul roscat ? Ca doar eu sunt brunet cu ochii negri, iar bunica mea – DUMNEZEU s-o odihneasca ! – mi-a tot povestit, cand eram mic, ca neamul nostru de jidovi se trage dintr-o veche familie de evrei spanioli , cu numele Shapiro. Da, voi stiti ca evreii sunt de mai multe feluri ? Dupa locurile pe care le-au colindat prin lume si dupa originile tribului lor. Si daca eu sunt un evreu sefard , brunet, cu ochii de carbune, atunci nu prea imi stau bine pistrui maronii si parul roscat de morcoveata. Ei, ce ti-e si cu scriitorii astia! Iau din gura lumii tot ce se mesteca si il duc mai departe. Asa a facut maestrul Rebreanu cu Avrum carciumarul , din romanul “ Ion”, cu Neumann, notarul… Pai nu toti evreii sunt carciumari , nu toti sunt roscati si pistruiati, nu toti sunt notari, nu toti sunt camatari. Mare om Shakespeare … Sa scrii o piesa despre un ovrei hulit din Venetia…! Despre un camatar…Si asta in plin ghetou ( asa se numeau asezarile evreiesti pe-atunci ) venetian …! Chiar credeti ca Shylock si-ar fi dorit in realitate o livra din carnea lui Antonio ? Nu, este imposibil, va spun sigur , este contrar religiei iudaice ; oare marele Will nu stia? Dar, Shakespeare e Shakespeare ! Literatura trebuie respectata, intre fictiune si non-fictiune e doar un pas, un pas atat de mic care-i da inlesnire imaginarului sa patrunda in realitate si sa ramana uitat acolo. Nici de Lessing nu m-as plange , evreul lui e-atat de intelept incat nu mai sufera ca noi cestilalti : eu , Manasse al lui Ronetti Roman , Nathan al lui Ionel Teodoreanu etc, ca slava Domnului s-au adunat cativa evrei in paginile literaturii romane.
A, e drept ca neamului meu i-a placut negustoria si tot cu taraba in spate s-au perindat jidovii prin partile astea de lume, dar generalizarea si cliseele nu sunt bune, duc la xenofobii. Iar voua, tinerilor din ziua de astazi nu va trebuie asa ceva. Voi trebuie sa cresteti frumos si drept, sa-i iubiti pe oameni , sa-i intelegeti si sa-i acceptati in toata varietatea formelor etnic – confesionale. Ei , cu literatura e altceva… eu de-acolo vin si tot acolo voi ramane. Dar despre toate aceste “ toane ale literaturii “, vorbim data viitoare. Vorba unui vechi proverb din Bucovina : “ Cand te intalnesti pe drum cu un jidan , iti merge bine .” Asa, sa nu va para rau ca ne-am intalnit, astazi o sa va mearga totul pe roate. Pe curand. Shalom tov !