Ma fratilor,
Se reinfiinta Craiova Maxima. Da’ acum se numeste Viena Crema Lanol Craiova Maxima. Tot cu ai vechi. Ca ai noi, joaca in Lacul Lebedelor. In Liga nu mai e voie, mai fratilor. Nici sa-ti atingi adversarul. Sa ii zambesti numarul 13, numai. Sa nu il driblezi, ca plange dupa tine. Ce sa faca el singur, stii? Ce sa faca el singur? Unde sa se duca, fara minge? Si daca il intalnesti, totusi, pe teren, sa stai frumos de vorba cu el. Sa-l intrebi ce il doare. Daca nu l-ai suparat cu ceva. Daca nu l-ai atins, din greseala. Arbitrul e complet tranzistorizat, mai fratilor. Cum l-ai mangaiat putin, cum: Hent! Pai, n-am vrut… Comentezi? Hent! I bag you pardon! Vorbesti limbi straine cu mine? Hent! Ma fratilor, ce miscare sa mai faci? Dansezi Lacul Lebedelor, in formatie. Nu trece nici-o echipa dincolo de mijlocul terenului. Iti pui o cioaca in nas, baletezi, si te dai la fund. Intri in pamant. Iesi. Mai iei o gura de aer. Arbitrul contempla. Publicul contempla. Comentatorii fac istoria baletului. Telespectatorii contempla. Toate meciurile se termina la egalitate, si aplauzele se impart in mod egal, intre forurile toate. Balerinele saluta publicul, si ies prin tunel imbratisate. Se duc direct acasa. Ca sunt supravegheate. Si se uita si ele la televizor, pe replay, sa vada cum au jucat, impreuna cu coregraful, doctorii, si maseurii. Toti, policalificati in balet.
La Viena, e altfel, ma fratilor. Sponsorul te mai da cu o crema. Astia de la Craiova Maxima, erau crema. Stefanescu, juca cu mainile la spate, si cu pieptul inapoi. Donose, cu picioarele legate. Balaci, tacea in carje. Beldeanu, bea doar apa pe teren. Marcu, incremenea ca o statuie. Negrila, amabil. Tilihoi, timid. Camataru, visator. Crisan, indragostit. Ivan, poet. Strambeanu, virtuos. Lung, imperturbabil. Domozina, taciturn. Ciresul, in floare. Tara Lunga, imobil in corner. Geolgau, somnoros. Deselnicu, diplomat. Oblemenco, mangaia plasele. Ciupitu, delicat. Purcaru, bucatar.Sa ma iertati, ma fratilor. Sunt si eu om. Nu le tin crema in minte, la toti. Nu se auzea nici musca pe teren. Da era unu’, ma fratilor. Sfatos. Cumpatat. Echilibrat. Nu stia nimic cu mingia. Nu-si iesea niciodata din fire. Facea cate o figura de stil, si murea. Pana cand a devenit maestru de ungeri. Si isi unge si acum, colegii, cu toate alifiile.
Ma fratilor, Craiova Maxima joaca acum la Viena. Cu Wunderteam Viena Crema Lanol. Au format o singura echipa. Daca i-ati vedea ce tineri, si frumosi, sunt! Cat fair-play! Cata sportivitate! Ei, fara putina transpiratie, nu se poate! Dar nu e nevoie de nicio crema. Numele e de forma. Numele lor e destul de crema, pe saturate.
Uitai. Ma trecuse gandul sa imi iau doctoratul in roboti. Cand colo, primii tema sa fac roboti care joaca fotbal. Ma gandii. Ma socotii. Si abandonai. Prea grea, tema. Prea grea. Dar astia care vin, o fac usoara. Noroc cu Divizia Scolara. Ca nu mai poti sparge geamuri. Ca ele se recicleaza cel mai greu, ma fratilor!
Stii? 3 de R! Recuperare, Reciclare, Refolosire!
Revenire usoara, ma fratilor!
11 ianuarie 2013
