Observam cum oamenii
pot fi înlocuiți de cuvinte. Bunăoară, străbunicul meu:
Păzește-ți grădinile!
Se zbate în pământul lor un nerv de primăvară,
măcar puțin teritoriu să fie neocupat de zbor;
altfel, ceea ce vom sădi aici, eventual iubirea,
se va înaripa și va zbura.
Viața este o peliculă, ca un pârâu într-o vale.