Apel catre autisti

Sa ne rugam, fratilor, sa ne vina pensia, din varful dealului…

Ca daca n-am fost vrednici san e-o punem pe card…

Meregam noi, dupa ea…

Nu asteptam sa vina ea, la noi…

Si cand mergeam – daca mai mergeam – ca ce nevoie mai aveam de ea – acolo gaseam bancopmatul blocat…

Si pensia …

Iar… nu veneam la noi…

Asa… mai bine ne rugam… si asteptam…

Daca veneam, nu eram rau…

Daca nu veneam, nu eram rau…

 

Vremea, bun eram…

Ce nevoie aveam?

Aer , aveam, aer, aveam, aer, aveam…

 

Noi, cu noi, de vorba, stateam…

Amuzam…

 

Plangeam…

Amuzam…

 

Panaa somam…

 

Cei mai fericiti, cei mai ideali, dintre maximii nostrii, contabilii eram…

Lor, totdeana, iesit socoteli exact, perfect, in interes personal…

 

Si balant – per global – aut…

 

Cum poti sa dzoci – de atata timp – aeclasi medzci – si sa tragi ?

Tot timpul ?

In Aut?

 

Macar, fratilor, sa tragi in gol… nu in plin…

 

Uite, ca acum…

Rugam frumos…

 

Trageti cortin…

Jos cortin…

 

Cumu?

Nici cortin?

 

Nu-I nimic…

Ieseeu,

Aafara…

 

 

21 noiembrie 2017

Related posts

Leave a Comment

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.