Dialoguri cu Elise

Ganduri de Sarbatori

Nu mi-a cerut nimeni pustnicie,. Foame. Sete. Boala. Lipsuri. Suferinta. Necazuri. Dureri. Groaza. Nebunie. Chin. Razboi. Ura. Mizerie. Binecuvantari. Poezii. Literatura. Cultura. Arme. Cantari. Teatru.

Ce mi-au cerut: haine. Bani. Mancare. Apa. Curent. Caldura. Servicii. Carje. Medicamente. Bani. Bani. Bani. Ajutor. Sa ii ajut sa inteleaga ceea ce se preda prost. Sa ii ajut cand imi cer ceva. Sa ii iert de daune cand am castigat procesele cu ei. Sa ii iert cand m-au lovit cu masinile. Sa intervin pentru ei, la cei pe care ii cunosc. Sa ii ajute si ei. Sa nu fie singuri.

Din cei carora le-am scris, mi-au raspuns foarte, foarte putini. Dintre ei, mi-au scris frumos si foarte frumos, o mica parte, si m-au batjocorit, o si mai mica parte. Dar nu m-am suparat. Cineva spunea sa ne bucuram pentru insulte, pentru ca atunci cand suntem laudati, nu meritam.

Am facut mult pentru mine, si ai mei. Am facut putin pentru altii. Si totusi, am facut ceva. Firimituri din Raiul meu. Anul viitor sper sa zugravesc ultima treime a casei mostenite de la bunici.

Sunt crestin comunist. Nu vreau sa fiu altceva. Sunt multumit de mine in ambele calitati. Am avut ceva de iubit in viata. Si daca sunt sanatos si mai am de iubit, si sunt si iubit, sunt mai fericit decat un prea fericit.

M-as intoarce  maine in Raiul copilariei, tineretii si adolescentei. Raiul de dinainte de al Doilea  Reich.. Nu pot. Am de facut Raiul copiilor mei. Si nu numai. E loc pentru toata lumea. Mi-e teama ca nu pot si nu stiu. Sunt nostalgic.

Ma zbat. Asta e tot. Habar n-am sa fac bani.

Nu mi-a cerut nimeni sa ma rog: o fac, ca sa mai pot pune un pas in nebunia lumii.

O urare sincera: Sanatate si nesinguratate!

14 decembrie 2013