Imn de Dor

Ma uit catre Apusul cel neghiob.

Ce muta-ntr-una oamenii pe Glob.

Stapani, si sclavi. De gusturi pervertite.

Gandaci de lux, si zombie de termite.

Si nici nu-mi vine-a crede ce am fost.

Pe cand eram stapani pe propriul rost.

Si ce-a facut, cu Scoala-i de lachei,

Apusul tot, cu toti Perversii ei –

Latraii libertatii-n latul soldei

Martiricului pir, in slujba holdei –

Sinistre cancelarii si birouri

Ce-nchid creatia-n cipuri, si cavouri –

Si cer, si iau, cu dreptul celui tare

Chiar ceea ce contesta: ascultare –

Urechea, sa nu faca Terra, Rai –

Ci troc, la Porci, si balta  – la Buhai –

Roboti sau dezaxati, sau genii care

Isi cata-n munca, propria lor salvare,

Iluminati arzand, paine cu paine,

Planeta  troglobitilor de maine –

In Abator, cresc ziduri financiare –

Suntem organo-coduri, de vanzare –

Ce e puterea fiarei, intr-o jungla,

E ce te storci, ca sa existi, in punga –

Nu asta am visat. Nu asta-am vrut.

Speram sa am un loc stabil, acut.

O casa-n care sa traiesc tihnit –

O tara si familie, de iubit –

Vecini. Colegi. Si tineri. Si batrani.

Profesori. Mesteri. Inimi, minti, si maini.

Si-un Rai, in timpul vietii, mai usor –

De care si-n pamant, sa-mi fie dor –

Si azi, Acesta-i Circul, si Arena?

Elevul – mielul, Dascalul – Hiena?

Si Fiare, care fac in libertate

Consum din Terra, si Umanitate?

Si ca-ntr-o noua crunta Cateheza,

Obscurantismul este in engleza,

Certificat de tot ce nu cunosti,

Doar sa faci bani, si sa produci mai prosti!

Om. Nu uita. Ca esti. Ai fost. Vei fi.

Si daca vrei sa stii, mai ai de unde.

Mai ai in limba ta, parintii vii.

Vecini, colegi, profesori, carti, si rude –

Primesti un deget, poate, de-ajutor.

Fa din el, mana. Da-l si mai departe.

Mai trage-o linie-n contul tuturor,

In fiecare zi, si dupa moarte –

In Romania Marelui Tau Dor!

24-25 iulie 2014

Related posts

Leave a Comment

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.