La Belu

Oare ei au existat?

La o vasla sub pamant,

Aceste corabii care i-au purtat,

Scufundate,

Cu numele lor pe catarg?

Si in jur, flotele toate –

Ca florile unui singur tei, rasfirate

In larg ?

Sunt chiar ei?

Care va sa zica,

Mai exista dovezi,

Ca iubirea exista?

In usoarele inalbitoare corvezi?

Intr-o stare neinvaziva?

Este adevarat ca au scris pe mare

Misiva dupa misiva,

Si  nu s-a pierdut niciun val

Pe care nu-l  vezi?

Si totusi, vezi marea,

In care nu crezi?

De unde vin aceste ecouri

In scoici,

Ca un cantec de lapte, in auz de copii,

Din armate de doici?

Poate chiar ei

S-au preschimbat, odata cu echipajele lor, in cuvant –

Si colinda pe marea florilor noastre de tei

In cautarea Limanului

Pentru Intregul Pamant.

5 – 6 august 2014