Legenda dorintelor

Se povestea ca undeva,  o fiinta

Din alte lumi, te asculta senin,

Si-ti implinea, pe loc, orice dorinta,

Atat era de plina, de preaplin –

 

Si-n tinerete, am plecat devreme,

Sa intalnesc faptura de nespus,

Si am catat  atat de multa vreme

Ca  insasi existenta , mi-a apus –

 

Tarziu de tot, intr-o padure muta,

Am intalnit fiinta cea de vis –

Si cate nu i-am spus, dar ea, tacuta,

Luminile  privirii si-a inchis –

 

Doar cand sa plec, batranul, deodata,

A murmurat la masa de taceri:

“Nu era vis sa nu-mplinesc odata –

Dar nu mai am puteri sa  fac ce-mi ceri!

 

Ramai in locul meu, unde se cere,

Sa implinesti dorintele oricui,

Acum, cand nu mai ai nici tu, putere!”

Si am ramas, neputincios, in  locul lui…

 

8 august 2012

Related posts

Leave a Comment

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.