Sfinte Ioane, după moarte,
A rămas neîntinată,
Să boteze, mai departe,
Prea umila-ţi mână dreaptă…
Mâna ce-aducea la gură,
Din pustiile-efemere,
Doar cedinţa ta cea pură,
Cu lăcuste şi cu miere…
Şi-a rămas din mână,-n parte,
În Athos, la mănăstire,
Prea cerată, cum împarte
Binecuvântând, iubire…
Sfinte Ioane, scriu pe filă,
Ca în loc de rugi, şi faptă,
A rămas să ceară milă,
Pentru toţi, mâna ta dreaptă…
20 septembrie 2012
