Pierdut
de Alexandra Mihai
Când îți pierzi speranța și de lume te îndepărtezi,
Nu lăsa tentația să-ți creeze propriul univers.
Când întunericul pătrunde pe fereastră
Și după pereții groși poți auzi căzând picăturile de ploaie,
Lumea parcă se oprește și de nimeni nu-ți mai pasă.
Caută un răspuns și așterne-l pe o foaie.
Nu-i mai bine când ai un țel în viață?
Inima începe să plutească pe oceanul disperării,
Se gândește că poate n-a fost abandonată
Și nicidecum dată uitării.
Totuși, ce e de făcut?
Cauți rezolvare, stând mereu tăcut.
