Umbra lui Stefan la Putna

Frunza verde lacramioare,

La Putna, sub lumanare,

Cugeta Stefan cel Mare.

 

Ingropat in zid de castru,

Cat e cerul de albatru,

Tot cu Daniil Sihastrul.

 

-Spune, Sfinte, ce vor ei?

-Cine, Doamne?

– Cei iubei…

 

-Ce-au vrut turcii tai de ieri.

Unde este bogatie,

Lacomie, nebunie,

Unde este si credinta,

Saracie, neputinta,

Unde este si dreptate,

Lege stramba, si pacate,

Unde este omenie,

Barbarie si hotie.

 

-Si eu, Sfinte, ce sa fac?

-Fa-le, Doamne, lor, pe plac.

La bogat si la sarac,

Si la mortii care tac,

Ca din lume, ai plecat.

 

Si ne scoala din mormant

Domnul nostru, Bun si Sfant,

Sa vedem ce simt, cum sunt,

Cand fac Raiul pe pamant.

 

Si dormi, Doamne, linistit,

Ca de cate ai iubit,

Ai luptat, si ostenit,

Dumnezeu e multumit!

 

-Stefane, Maria Ta,

Fa-ne zimbrii, dragostea,

Voronetul sa ne-ntoarne,

Amintirile in coarne!

 

11 decembrie 2013