Expoziţia Podurile Timişoarei – tradiţie şi modernitate în arta contemporană a poposit zilele acestea şi la Aquatim. Este o expoziţie itinerantă, al cărei drum a început în toamna anului trecut şi a trecut pe la festivalul Plai, Facultatea de Arte şi mai multe instituţii din Timişoara. „Podurile” vor rămâne la sediul central al Aquatim de pe str. Gh. Lazăr nr. 11/A, până în 22 martie, când expoziţia va fi mutată la Staţia de Tratare Bega de pe str. Miriştei nr. 1, unde porţile vor fi deschise tuturor vizitatorilor, cu ocazia Zilei Mondiale a Apei. Expoziţia este un proiect al Asociaţiei culturale ALLMA (www.allma.ro) şi reuneşte 10 artişti fotografi şi 10 pictori – studenţi şi absolvenţi ai Facultăţii de Arte. Lucrările acestora şi-au propus să readucă în lumină podurile de peste Bega, unele simple structuri cu o funcţionalitate clară, altele adevărate opere de artă, dar toate repere bine ancorate în peisajul urban. Expoziţia Podurile Timişoarei constituie primul proiect Allma în care 20 artişti plastici şi-au împletit viziunile despre “podurile urbei” într-o manifestare sinergică în concept, culoare, pensule, pânză sau prin fotografie, umbre, impresii. Profilul artiştilor implicaţi în proiect, mai multe informaţii despre istoricul podurilor prezentat de dr. ing. Árpád Jancsó precum şi alte proiecte pe care organizaţia culturală ALLMA le desfaşoară le puteti vizualiza şipe site-ul asociaţiei www.allma.ro.
PODUL MODOŞ
Este singurul pod de cale ferată peste Bega în municipiul Timişoara. Denumiri vechi:Módosi híd, Módoscher Brücke. S-a dat în exploatare în 31 iulie 1897.Peste el traversa calea ferată locală Timişoara–Modoş a S.A. de Căi Ferate Locale aleTorontalului (Torontáli HÉV).Suprastructura podului actual este tot o structură metalică din grinzi cu zăbrele, cu tălpi paralele, calea jos, însă lăţimea podului permite traversarea a două linii de cale ferată. În perioada în care a fost executat, podul a fost cel de-al doilea pod cu cale dublă.Manuel Fernbacher – Fotograf Alex Baciu – Pictor din ţara noastră.
PODUL MUNCII
Denumiri vechi: Három királyhíd,Király-híd, Dreikönig-Brücke, Podul Trei Crai,Podul Regal. Poziţia: str. Iuliu Maniu (str. Fröbl, gen. Foch, Reşiţa) şi str. Pop de Băseşti(Eötvös-utca). Proiectant: ing. Graţian GUŞET (IPROTIM).Executant: Întreprinderea de Drumuri şi Poduri Timişoara.Date tehnice: deschiderea: 32,00 m+2×18,65 m, lungimea totală: 72,50 m, lăţimea părţiicarosabile: 14,00 m, lăţimea trotuarelor: 2×3,25 m, sistemul static: grinzi simplu rezematepe 2 pile cu console şi pe culei, suprastructura: beton armat precomprimat, infrastructura:beton simplu pentru culei şi beton slab armat pentru pile.Szilard Locsei – Fotograf Alina Ghiulai – Pictor
PODUL EROILOR
Denumiri vechi: Bem-híd, Bem-Brücke, Podul Bem. Poziţia: str. Iancu Văcărescu (str.Bem J.) şi str. D. Bolintineanu (str. Gorové I.) Scurt istoric: Primul (sau al doilea) podmetalic al oraşului, construit între 1870–1871 pe culee de cărămidă. În 1927 a ajunsîntrostare foarte rea. A fost demolat şi înlocuit cu podul actual din beton armat. Anulexecuţiei: 1938. Proiectant: ing. Ioan POLEN. Executant: Întreprinderile GeneraleTehnice Inginer Tiberiu Eremie S.A.–Bucureşti. Date tehnice: deschiderea: 32,35 m,lungimea totală: 50,65 m, lăţimea părţii carosabile: 9,00 m, lăţimea trotuarelor: 2×2,60m, sistemul static: grinzi articulate de tip Gerber, suprastructura: tablier din betonZorislav Stojanovic – Fotograf Denisa Udrea – Pictor armat format din 8 grinzi Gerber.
PODUL ŞTEFAN CEL MARE
Denumiri vechi: Aranyhorgony, Horgony, Ferencz József, (Goldener) Anker, Franz Joseph,Ancora (de aur), Franz Iosif. Denumire populară: Állomás-híd, Bahnhof-Brücke,Podul Gării. Poziţia: Bulev. Gen. Ion Dragalina (13 Decembrie 1918, Brătianu, până lapod Úri utca sau Herrengasse – după pod spre centru: str. Bonnaz).Scurt istoric: Vechiul pod de lemn a fost înlocuit în 1891 cu un nou pod metalic. Deşis-a hotărât construirea unui pod nou încă în 1937, din lipsa fondurilor, apoi din cauzarăzboiului, podul a trebuit să reziste până în anul 1956, când a fost înlocuit cu actualulpod din beton armat. Anul execuţiei: 1957.George Bufan – Fotograf Alex Baciu – Pictor
PODUL METALIC
Denumiri vechi: Nap és Török utca közötti híd, Losonczy-híd, Podul dintre str.Mureşeanu şi Joffre. Denumire populară: Podul de la Fabrica de lanţuri, Láncgyárihíd, Kettenfabrikbrücke. Scurt istoric: Pe locul podului funcţiona “komp”-ul (bac)lui M. HEIM. Construirea podului s-a hotărât concomitent cu programul celor şasepoduri, prin reconstruirea pe noul amplasament a suprastructurii metalice a fostuluipod Hunyadi, de către Societatea austroungarăde căi ferate. Acesta a fost demontat în1913 şi reconstruit în 1917. Din cauza înălţimii prea mari, nu s-a putut utiliza decât decătre pietoni. Demersurile pentru “scoborârea“ podului au fost fără succes, deservind şiastăzi doar t Lavinia Neda – Fotograf Elicondiu Iovan – Pictor raficul pietonal. Anul execuţiei: 1917.
PODUL TRAIAN
Denumiri vechi: Große-Brücke, Hunyadi-híd, Podul Huniade. Denumire populară:Podul (de la) Maria. Scurt istoric: Pe o hartă din 1848 era nominalizat Große Brücke.Podul de lemn a fost înlocuit cu unul metalic în jurul anului 1871. Acesta a fost consolidatcu ocazia electrificării tramvaiului, în 1898, de către Societartea austro–ungară de căi ferate, fabrica de poduri din Reşiţa, apoi a fost demontat în 1913 şi transportat în aval pentru a fi remontat între străzile Nap şi Török (azi Mureşeanu şi Ady Endre),v. “Podul Metalic”. S-a terminat definitiv abia după război, renunţându- se la o serie deelemente decorative (turnuri şi galerii). Anul execuţiei: dat în circulaţie în 1917.Zoltan Bereczki – Fotograf Carmen Bayer – Pictor
PODUL MITROPOLIT. A. ŞAGUNA
Denumiri vechi: Püspök-híd, Bischofsbrücke, Podul Episcopal (Episcopilor), PodulTinereţii. Impropriu, greşit: Podul Mihai Viteazul. Poziţia: Bulev. Mihai Viteazul(Püspök-út, Bischofsstraße) şi Bulev. Ferdinand (Politehnicii). Scurt istoric: Pe acestamplasament de-a lungul timpurilor existau poduri de lemn. În documentele şi hărţilede la mijlocul sec. XIX. podul poartă numele de ”Bischofsbrücke” sau ”Püspök-híd”,adică ”Podul Episcopal”. În locul podului de lemn a fost construit, în cadrul măreţuluiprogram al celor şase poduri, în 1913 actualul pod modern din beton armat. Lacapetele lui s-a prevăzut amplasarea statuilor celor mai importanţi patru episcopi aiErik Erdokozi – Fotograf Silvia Trion – Pictor Episcopatului catolic Cenad–Timişoara.
PODUL MICHELANGELO
Poziţia: str. Michelangelo. Scurt istoric: Încă în planul de sistematizare de la începutulsecolului XX. s- a prevăzut ca noul bulevard nord–sud să traverseze Bega peste un pod.În anii 1940 s-a construit o pasarelă de lemn, în anul 1964 încă una pentru a permitepietonilor, mai ales studenţilor, accesul spre facultate la cămine. Actualul pod s-aconstruit abia în 1970, odată cu sistematizarea acestei zone a oraşului. Anul execuţiei:1970. Proiectant: Direcţiunea de sistematizare, arhitectură şi proiectarea construcţiilor,DSAPC, Timişoara. Şef proiect: ing. Decebal ANASTASESCU, arhitect: arh. NicolaeDANCU.Executant: Întreprinderea de Drumuri şi Poduri Timişoara.Sebastian Gruia – Fotograf Gabriel Bodnariu – Pictor
PASARELA DINTRE PARCURI / PASARELA I. POLEN
Poziţia: Între Parcul Copiilor şi str. Pestalozzi.Anul execuţiei: 1926.Proiectant: Ing. Ioan POLEN de la Serviciul Tehnic Orăşenesc.Date tehnice: deschiderea: 30 m, lungimea totală: 35,00 m, lăţimea: 1,90 m, sistemulstatic: arce parabolice cu 3 articulaţii, suprastructura: arce din beton armat, infrastructura: beton.
PODUL DECEBAL
Denumiri vechi: Liget-úti híd, Parkstraßenbrücke, Podul de pe Aleea Parcului.Denumire populară: Podul Neptun. Poziţia: Bulev. Revoluţiei din 1989 (fost Liget út).Scurt istoric: Înainte de regularizarea şi săparea noului canal, în apropiere era canalulplutăritului traversat de un pod de lemn. Noul pod a fost printre primele trei podurinoi construite conform măreţului program al celor şase poduri. La vremea respectivă afost podul de beton armat pe grinzi cu cea mai mare deschidere din lume. Pod celebru,dat ca exemplu în multe cursuri universitare. S-a construit la uscat, concomitentcu noua albie a Begăi.Anul execuţiei: 1909 . Proiectant: dr. ing. MIHAILICH Győző,arhitect: KÖRÖSSY Albert.
PODUL DACILOR
Denumiri vechi: Széna-téri híd, Heuplatz-Brücke, Podul din Piaţa de Fân.Poziţia: str. Dacilor (Fő utca = str. Principală, Hauptstraße) şi Piaţa Badea Cârţan (Piaţade Fân, Széna-tér, Heuplatz). Scurt istoric: Construirea podului a devenit necesarăodată cu săparea albiei noi a canalului Bega. Podul de beton armat a fost unul dintreprimele trei poduri construite conform programului celor şase poduri. A fost terminatîn anul 1908. Avea o deschidere de 30,00 metri, o lungime de 48,00 metri, carosabilde 10,00 metri, două trotuare de câte 2,50 metri. Treceau două linii de tramvai pe carecirculau şi vagoane de cale ferată, de la uzinele din Fabric spre gară şi invers. Anulexecuţiei podului actual: 1989.
Timişoara / Expoziţia Podurile Timişoarei – tradiţie şi modernitate şi la Staţia de tratare Bega
