A fi sau a nu fi Capitală Culturală a Europei? Iată o întrebare la care a încercat să se răspundă chiar de Ziua Femeii, în Sala de Consiliu a Primăriei Timişoara, unde a avut loc o întâlnire cu reprezentanţii Advisory Board şi ai Cluburilor Rotary şi Lions din Timişoara, dar şi cu reprezentanţii altor instituţii timişorene, privind prezentarea şi asumarea „Angajamentului de susţinere a demersului privind candidatura Timişoarei la titlul de Capitală Culturală Europeană”. De la bun început, întâlnirea s-a desfăşurat sub „umbra” Clujului, unde a fosat de curând Angela Merkel, cancelarul Germaniei, care a declarat în presă că va susţine candidatura acestuia pentru a câştiga competiţia cu alte municipii în nominalizarea ca şi capitală culturală europeană. Deşi atuurile Timişoarei sunt mult mai numeroase. Directorul Filarmonicii Banatul chiar a mărturisit că a făcut-o pe „un fel de Mata-Hari” şi a apelat la „spionii” pe care-i cunoaşte în capitala Ardealului, de unde a aflat că nici la Cluj-Napoca, în afară de o intenţie şi o declaraţie a Angelei Merkel nu s-a mai mişcat nimic în acest sens. Una dintre ideile celor prezenţi a fost de a marşa pe rolul de capitală transfrontalieră, dar şi pe relaţiile cu oraşele înfrăţite, cu ambasadele de la Bucureşti, cu consulatele de la Timişoara. O altă idee interesantă s-a referit la o prezentare a „culturii de zi cu zi” din municipiul de pe Bega şi la implicarea sutelor de organizaţii şi asociaţii locale, la crearea unei strategii în acest sens, mai ales că tocmai aşa ceva presupune în primul rând o capitală a culturii. Oricum, Primăria a şi editat deja o publicaţie intitulată „Timişoara, oraş deschis artelor. Spre titlul de Capitală Culturală a Europei”, în care sunt prezentaţi paşii care trebuie făcuţi pentru a atinge acest scop. dacă ar fi să ne luîm după un timişorean celebtu,Ioan Holender, „Europa ar trebui să fie mândră dacă Timişoara ar fi Capitala ei Culturală”. Şi poate are dreptate. Întâlnirea se va repeta vineri, ora 10, de această dată cu mediul politic locali: parlamentari şi preşedinţi de partide. Exprimarea susţinerii demersului privind candidatura Timişoarei la titlul de Capitală Culturală Europeană de către mediul de afaceri şi de către cel politic sunt două dintre condiţiile necesare în derularea acţiunilor premergătoare participării Timişoarei în competiţia de proiecte. De asemenea, vor fi organizate întâlniri cu mediul cultural în vederea identificării de proiecte comune şi de surse de finanţare. De menţionat este faptul că în prezent este în vigoare Decizia 1622/2006/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 2006 de stabilire a unei acţiuni comunitare în favoarea evenimentului „Capitala europeană a culturii” pentru anii 2007-2019, care stabileşte ordinea statelor care desemnează Capitalele culturale europene, până în anul 2019. Până în 2019, România nu mai figurează pe această listă. Ce se va întâmpla după anul 2019 se află într-un proces de consultare publică la Comisia Europeană care va înainta o propunere de Decizie, care va fi aprobată în perioada 2013-2014. Această nouă Decizie va cuprinde ordinea în care statele membre îşi vor nominaliza Capitalele Culturale după anul 2019.
Capitală europeană a culturii este un titlu conferit de Parlamentul European unui oraş pentru un an. Programul se derulează din 1985. Din 2007, programul a cuplat câte un oraş din ţările Europei occidentale cu altul din ţările central şi est-europene. În anul 2007, oraşul Sibiu a fost timp de un an, „Capitala Europeană a Culturii”, împreună cu Luxembourg.
* 1985: Grecia – Athena
* 1986: Italia – Florenţa
* 1987: Olanda – Amsterdam
* 1988: RFG – Berlin (Germania de Vest)
* 1989: Franţa – Paris
* 1990: Regatul Unit – Glasgow
* 1991: Irlanda – Dublin
* 1992: Spania – Madrid
* 1993: Belgia – Anvers
* 1994: Portugalia – Lisabona
* 1995: Luxemburg – Luxembourg
* 1996: Danemarca – Copenhaga
* 1997: Grecia – Thessaloniki
* 1998: Suedia – Stockholm
* 1999: Germania – Weimar
* 2000: Islanda – Reykjavík
Norvegia – Bergen
Finlanda – Helsinki
Belgia – Bruxelles
Cehia – Praga
Polonia – Krakow
Grecia – Spania – Santiago de Compostela
Franţa – Avignon
Italia – Bologna
* 2001: Olanda – Rotterdam
Portugalia – Porto
* 2002: Belgia – Bruges
Spania – Salamanca
* 2003: Austria – Graz
* 2004: Italia – Genova
Franţa – Lille
* 2005: Irlanda – Cork
* 2006: Grecia – Patras
* 2007: Luxemburg – Luxembourg
România – Sibiu
* 2008: Regatul Unit – Liverpool
Norvegia – Stavanger
* 2009: Lituania – Vilnius
Austria – Linz
* 2010: Germania – Essen
Ungaria – Pécs
Turcia – Istanbul
Actuala Capitală Europeană a Culturii
* 2011: Finlanda – Turku
Estonia – Tallinn
Viitoare Capitale Europene ale Culturii
* 2012: Portugalia – Guimarães
Slovenia – Maribor
* 2013: Franţa – Marsilia
Slovacia – Košice
* 2014: Suedia – Umeå
Letonia – Riga
* 2015: Belgia – Mons
Cehia – Plzeň
* 2016: Spania –
Polonia –
* 2017: Danemarca –
Cipru –
* 2018: Olanda –
Malta –
* 2019: Italia –
Bulgaria –
* 2020: Irlanda –
România –
Croaţia –
