Ziua Culturii Naționale sărbătorită la Academia Română – Filiala Timişoara

Sub genericul Cultură şi spiritualitate în Banatul istoric, în organizarea Academiei Române, Filiala Timișoara și a Institutului de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, s-a desfășurat, în 17 ianuarie a.c., o excepțională manifestare cultural-științifică dedicată Zilei Culturii Naționale.

Cuvântul de deschidere a aparținut academicianului Dan Dubină, președintele Filialei din Timișoara a Academiei Române, care a făcut o inedită și documentată incursiune în istoria Banatului tradițional, concentrând, în acest context, într-un spațiu unitar, termenii cultură și spiritualitate, relațiile dintre cele două entități.

În același context, s-a înscris și excelenta intervenție a prof. univ. dr. Mircea Martin, membru de onoare al Academiei Române. Domnia Sa insistând, în cadrul temei Pentru o comunitate a memoriei, asupra unor multitudini de concepte și idei, precum: precaritatea tradiției enciclopedice; definiția culturii („Cine nu are noțiunea trecutului nu este un om cult”); implicarea culturii în dimensiunea istorică; dezvoltarea valorilor morale ale societății („Epoca în care trăim este nefavorabilă rememorărilor”); remodelarea trecutului („Se prefigurează un nou concept al prezentului care nu mai are trecut”). De asemenea, distinsul om de știință a adus în atenția auditoriului și alte provocări sub forma unor întrebări și răspunsuri: Ce mai înseamnă azi 23 august, 30 decembrie, 1 decembrie?; De ce este contestat Imnul Național?; Ce presupune comunitatea de memorie?, întrebare implicit legată de patrimoniul moral și simbolic (individual și colectiv) sau altfel spus ce luăm cum noi ca să ducem mai departe generațiilor viitoare? De reținut este și concluzia la care a ajuns, la capătul acestei expuneri, academicianul Mircea Martin: între gestiunea memoriei (personale și colective) și libertățile noastre (personale și colective) există o strânsă legătură.

Mai aproape de preocupările științifice ale cercetătorilor de la Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu” al Academiei Române, Filiala Timișoara, s-a înscris comunicarea prof. univ. dr. Ion Simuț din Oradea, Banatul literar într-o enciclopedie… bănățeană, care în intervenția Domniei Sale, s-a oprit asupra unei lucrări de excepție Enciclopedia Banatului, volumul Literatura, ediția a doua (coordonator general: prof. univ. dr. Crișu Dascălu; coordonator principal volum, prof. univ. dr. Doina Bogdan Dascălu). Fixând dimensiunea istorică și geografică a provinciei, oratorul și-a dezvoltat discursul pe două coordonate, cu exemple concrete în acest sens: Ce înseamnă să fii bănățean? Ce înseamnă a fi scriitor bănățean?

Sfânta Treime, model peren al conviețuirii ieri și astăzi a fost cupola sub care s-a înscris discursul Excelenței Sale József-Csaba Pál, episcop romano-catolic de Timișoara, un cuvânt concis și plin de pilde ce pot fi întâlnite, în opinia Înaltului Prelat, la nivelul a trei paliere de înțelegere: toleranța, aprecierea reciprocă și ajutorarea reciprocă. Pentru că, în fapt, Sfânta Treime înseamnă iubire!

La fel de apreciată de cei prezenți în aula academică timișoreană devenită neîncăpătoare a fost și comunicarea ÎPS Ioan Selejan, Mitropolitul Banatului, care a dezvoltat tema Manifestări culturale de masă în Banatul istoric la începutul secolului al XX-lea, context în care Părintele Mitropolit a concluzionat: Banatul, prin specificul său multicultural, a fost „leagănul unei culturi străvechi”. Întrebându-se în acest context, ce este Biserica, Înaltpreasfințitul și-a răspuns printr-un excelent citat semnat de poetul nostru nepereche Mihai Eminescu: „Maica Spirituală a Neamului Românesc”.

Manifestarea a fost întreținută de o parte din soliștii Grupului Flores al Palatului Copiilor din Timișoara, coordonator prof. Nicolae Pușcașu. Ema Tanța, Marco Marie, Amelia Jijie, Denisia și Petronia Belean, au fost răsplătiți, în repetate rânduri cu ropote de aplauze, pentru excelenta prestație artistică.

La această manifestare cultural-ştiinţifică, Editura David Press Print a oferit  participantilor o gamă largă de cărţi cu caracter ştiinţific şi beletristic. Privirea cititorilor a fost reţinută de volumele  din colecţia Bibliotheca banatica şi Enciclopedia Banatului, Literatura, ediţia a II-a.

Cultură şi spiritualitate în Banatul istoric

Related posts

Leave a Comment

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.