Ziua Culturii Nationale, simpozion stiintific, la Academia Romana, Filiala Timisoara

De Ziua Culturii Naționale, simpozion științific, la Academia Română, Filiala Timișoara, cu tema: 

SPIRITUALITATEA ROMÂNĂ. CONTRIBUŢII BĂNĂŢENE

Manifestarea a fost dedicată aniversării unui secol și jumătate de existență a Academiei Române

Ziua Culturii Naționale a fost marcată la Filiala Timișoara a Academiei Române, în prezența unui numeros public, prin simpozionul științific Spiritualitatea română. Contribuții bănățene, prilej cu care s-a lansat primul volum – Literatura –, din grandiosul proiect Enciclopedia Banatului, inițiat și coordonat de cercetători ai Institutului de Studii Banatice „Titu Maiorescu” al Academiei Române, Filiala Timișoara.

În cuvântul de deschidere, o inedită și valoroasă expunere științifică, academicianul Păun Ion Otiman, președintele Filialei Timișoara a Academiei Române, aducând în atenția auditoriului ideea descentralizării culturale, a regionalismului cultural ca factor de progres în dezvoltarea culturală generală a țării, a elogiat, printr-o multitudine de exemple din istoria recentă și îndepărtată, contribuția Banatului la cultura și spiritualitatea românească. Totodată, vorbitorul punctând sincopele evidente din acest domeniu a insistat asupra necesității unei descentralizări reale și eficace a actului de cultură în România postdecembristă. De un deosebit interes din partea publicului s-a dovedit, de asemenea, incursiunea pe care înaltul om de știință și cultură a parcurs-o în istoria îndepărtată a enciclopediilor române, începând cu prima lucrare de acest fel, coordonată de bănățeanul Constantin Diaconovici, între 1898 și 1904, continuând cu Enciclopedia Minerva, apărută la Cluj în 1929, cu o altă lucrare la fel de importantă Cugetarea, alcătuită de Lucian Predescu, între 1936 – 1939 și tipărită prin grija lui Petre Georgescu Delafras și terminând cu enciclopedia coordonată între 1937 – 1943 de Dimitrie Gusti, în patru volume, respectiv cu cele cinci volume ale Marii Enciclopedii Agricole, sub îndrumarea lui C. Filipescu, apărută în 1943.

Importanța unei astfel de lucrări în cultura unei națiuni a fost evidențiată, în cadrul simpozionului, de către prof. univ. dr. Crișu Dascălu, directorul Institutului de Studii Banatice „Titu Maiorescu” al Academiei Române, Filiala Timișoara, arhitectul general al acestui proiect. Printre altele, Domnia Sa, a specificat: „Nu avem încă Marea Enciclopedie Românâ. O lucrare de acest fel de care doar puține culturi se bucură, nu este o simplă carte și nici măcar o utilă sursă de informație. Ea este mult mai mult: o oglindă a spiritualității naționale, în care aceasta se poate recunoaște și totodată un scut al ei. De aceea, în 2009, am lansat proiectul unei Enciclopedii a Banatului, pe care am gândit-o de la început ca parte a celei panromânești”.

Printre vorbitori s-a aflat și coordonatorul volumului, prof. univ. dr. Doina Bogdan Dascălu, care a furnizat celor prezenți în sală informații multiple privind componența echipei, modalitățile de lucru, structura, forma și valoarea cărții, care cuprinde în cele 884 de pagini, 914 autori.

După popasul poetic susținut de Maestrul Vladimir Jurăscu, care a recitat înălțător din lirica eminesciană, șirul comunicărilor științifice a fost continuat de prof. Costa Roșu, membru de onoare al Academiei Române, prin excelenta expunere pivind Tezaure ale culturii românilor din Voivodina.

Manifestările cultural-ștințifice dedicate Zilei Culturii Naționale și aniversării unui secol și jumătate de existență a Academiei Române au fost încheiate prin prezentarea filmului documentar Eminescu în Banat, realizat de Vasile Bogdan, producție a Televiziunii Române, Studioul Timișoara și cu concertul extraordinar al Corului lugojan „Ion Vidu”, dirijat de prof. dr. Lucian Onița, care a înnobilat pentru multă vreme inimile celor prezenți în aula academică.

Ioan David