Bancile europene dau dovada de un optimism moderat pe masura ce continua redresarea

 

O treime dintre bănci încă estimează o creştere a provizioanelor de risc de credit

Dezintermedierea va continua: 50% dintre instituţiile intervievate estimează că vor continua să îşi reducă expunerea

Mai puţin de 25% dintre bănci se aşteaptă să apeleze în mai mare măsură ca anul trecut la finanţarea băncii centrale şi aproape 40% estimează că vor rambursa aceste programe în următoarele şase luni

În ciuda mediului economic dificil şi a potenţialului limitat de creştere a veniturilor, mai multe bănci se aşteaptă la o îmbunătăţire a profitabilităţii şi a performanţei financiare

Băncile din Europa privesc următoarele şase luni cu un optimism moderat, conform raportului EY – European Banking Barometer. Deşi se aşteaptă o creştere a cererii de creditare în mai multe sectoare şi segmente de clientelă, băncile vor fi mai restrictive în finanţarea acestora şi, în special, a sectorului de construcţii şi a imobiliarelor.

Robert Cubbage, EY, lider EMEIA pentru industria bancară şi pieţe de capital, comentează:

În ultimele şase luni, s-a produs o schimbare subtilă în ceea ce priveşte încrederea, iar sentimentul dominant în industria bancară europeană este acum unul de optimism moderat. Reducerea costurilor, modificarea reglementărilor prudenţiale şi provizioanele de risc de credit continuă să dea dureri de cap băncilor, însă, pentru prima dată în ultimii ani, băncile estimează că vom asista la o îmbunătăţire a performanţei în majoritatea liniilor lor de afaceri. Acesta este unul din cele mai promiţătoare semne din ultima perioadă, însă optimismul băncilor este dependent de creşterea încrederii în economie şi rămâne vulnerabil la evoluţii negative din mediul economic”.

 

Gelu Gherghescu, partener Assurance & Advisory la EY România consideră că: “Deşi studiul nu acoperă deocamdată România, rezultatele pot fi relevante pentru sectorul bancar local, deoarece aproximativ 85% din totalul activelor bancare sunt deţinute de filiale ale băncilor europene, deci o parte din evoluţiile identificate vor avea implicaţii şi pentru filialele locale”.

 

Băncile vor continua să îşi reducă dependenţa de finanţările băncilor centrale

45% dintre cei chestionaţi în cadrul studiului sunt încrezători că vor fi în măsură să îşi îmbunătăţească mix-ul de finanţare în acest an. Mai puţin de 25% anticipează că vor accesa programe de finanţare ale băncilor centrale iar 39% se aşteaptă să poată rambursa aceste programe de finanţare. Cu toate acestea, la nivel de ţări aşteptările sunt împărţite. 50% din băncile din Italia, 42% din Franţa şi 40% din Spania estimează că vor fi nevoite să apeleze în mai mare măsură la finanţarea băncilor centrale.

Băncile vor continua dezintermedierea

Jumătate dintre instituţiile intervievate estimează că vor trebui să continue să îşi reducă valoarea activelor în următoarele şase luni. Aproximativ 35% dintre acestea afirmă că vor continua vânzarea de active.

Există şi un procent de 25% dintre bănci care au în vedere achiziţia de active în următoarele şase luni faţă de numai 18% în toamna anului trecut, ceea ce arată că o parte din bancheri îşi permit să fie atenţi la oportunităţi de creştere”, a menţionat Gelu Gherghescu.

 

O treime din bănci încă se aşteaptă la o creştere a provizioanelor de risc de credit

Creşterea provizioanelor de risc de credit se atenuează. Doar 32% dintre bănci anticipează o creştere a provizioanelor în următoarele şase luni, comparativ cu 44% în toamna anului 2012. Cu toate acestea, în timp ce în Marea Britanie, Elveţia şi Austria pierderile din risc de credit par să se fi stabilizat, în Polonia şi Spania mai mult de 50% dintre bănci anticipează creşterea provizioanelor în următoarele şase luni.

Reducerea costurilor şi conformarea cu modificările post-criză ale reglementărilor continuă să fie mai importante pentru bănci decât creşterea

Programele de reducere a costurilor au început să îşi arate beneficiile. Mai multe bănci decât în toamna anului 2012 se aşteaptă la o îmbunătăţire a profitabilităţii şi a performanţei financiare, în general.

Aşa cum era de aşteptat, băncile europene continuă să se concentreze pe reducerea costurilor, în principal ca răspuns la potenţialul limitat de creştere a veniturilor, iar accentul se mută de pe măsuri tactice către programe strategice cum ar fi cele de optimizare şi automatizare a proceselor. Demersuri precum dezvoltarea de noi produse şi investiţii în tehnologia necesară dezvoltării relaţiei cu clientela rămân în continuare în a doua parte a listei de priorităţi a băncilor”, a mai spus Gelu Gherghescu.

Creditarea IMM-urilor va creşte, însă pentru construcţii şi imobiliare restricţiile continuă

Pentru construcţii şi imobiliare, previziunile nu sunt deloc bune. În urmă cu şase luni, băncile afirmau că vor introduce restricţii suplimentare în politicile de creditare pentru cele două sectoare, dar se pare că acest lucru se va întâmpla pentru majoritatatea sectoarelor economice. Totuşi, băncile îşi relaxează politicile de creditare pentru IMM-uri în toate ţările incluse în studiu, cu excepţia Poloniei, a ţărilor nordice şi a Spaniei. Răspunsurile privind creditarea IMM-urilor sunt un semn că politicile europeane de încurajare a creditării acestui segment au început să dea roade.


Perspective mai bune pentru majoritatea liniilor de afaceri, inclusiv datorită unei creşteri a cererii în multe dintre segmentele de clientelă

Cele mai bune prognoze se referă la retail şi private banking dar, după un 2012 dificil, se estimează că activitatea de investment banking va înregistra una dintre cele mai bune evoluţii.

„În ceea ce priveşte sectorul bancar din România, continuarea dezintermedierii la nivelul grupurilor bancare europene va contribui la stagnarea creditării locale. Pe lângă implicaţiile situaţiei de la nivel european, băncile din România se confruntă cu o lipsă de încredere a consumatorilor şi a decidenţilor din companii, dar şi cu o reducere a capacităţii de îndatorare a acestora. Din păcate, stagnarea creditării ar putea afecta băncile, dincolo de efectul direct asupra valorii activelor şi a veniturilor din dobânzi, deoarece, fără o creştere susţinută a creditelor nu ne putem aştepta la o inversare pe termen scurt a evoluţiei creditelor neperformante şi a valorii activelor cu care sunt garantate”, a mai spus Gelu Gherghescu.

Related posts

Leave a Comment

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.