Pentru a se pregăti pentru următoarea decadă, companiile auto trebuie să-şi pună următoarele cinci întrebări şi să evalueze cât de bine sunt pregătite să răspundă la oportunităţile şi provocările pe care le prezintă acestea: Cum ar trebui să se adapteze produsele? Cum va evolua cererea de automobile şi de mobilitate? Cum vor trebui să se adapteze modelele de business? Care vor fi implicaţiile şi problemele generate pe lanţul valoric şi pe cel de aprovizionare? Care va fi noua dinamică a pieţei?
Ca răspuns la aceste întrebări, EY a identificat opt mega-tendinţe care vor avea un impact semnificativ asupra veniturilor, costurilor şi profitabilităţii industriei în această decadă de transformări radicale.
“De la fenomenul social media, la iniţiativele structurale guvernamentale, aceste tendinţe diverse influenţează deopotrivă producătorii de automobile, furnizorii şi distribuitorii de pe mai multe fronturi. Pentru a profita de oportunităţile viitoare, jucătorii vechi şi noi trebuie să-şi dezvolte capacitatea de a inova şi de a rămâne flexibili. Fără îndoială, este o nouă eră pentru industria auto”, spune Ariadna Oşlobeanu, Senior Manager la EY România.
Guvernele se concentează pe trei arii prin care să asigure mobilitatea indivizilor: conservarea resurselor, compatibilitatea cu mediul şi siguranţa. Ca răspuns, producătorii de echipamente auto originale vor începe să construiască o gamă mai diversă de automobile, mai ecologice şi mai sigure, inclusiv o serie de vehicule cu emisii zero. Din punctul de vedere al clienţilor, sancţiunile şi stimulentele vor fi cele care vor influenţa decizia de cumpărare a unui vehicul, precum şi modul în care îl vor utiliza. Sancţiunile ar putea include taxe pentru drumurile congestionate şi de utilizare a anumitor drumuri, iar stimulentele, cum ar fi rabatul comercial, ar putea fi utilizate pentru a reduce costul de deţinere al vehiculelor cu emisii zero.
Producătorii de echipamente auto originale răspund schimbării nevoilor de mobilitate
Consumatorii din ţările dezvoltate şi din cele în curs de dezvoltare au nevoi diferite de mobilitate. Urbanizarea continuă este în măsură să determine consumatorii din lumea dezvoltată să caute alternative de deţinere a unui automobil, în timp ce, pe cei din ţările în curs de dezvoltare, îi va încuraja să cumpere mai multe maşini.
Companiile de car-sharing şi servicii de mobilitate integrate vor deveni mai populare în economiile dezvoltate. Pe pieţele emergente, tot mai mulţi oameni vor fi nevoiţi să-şi cumpere maşini ca să-şi poată asigura transportul, dar dezvoltarea infrastructurii nu va ţine pasul cu cererea. Ca răspuns, OEM-urile vor fi nevoite să-şi diversifice portofoliile pentru a oferi mai multe servicii (cum ar fi scheme de car-sharing) şi să aibă o prezenţă mai mare pe toate segmentele de vehicule.
Noi jucători vor intra pe piaţă ca urmare a progreselor tehnologiei şi a apariţiei unor noi nevoi în rândul consumatorilor. Companiile non-auto furnizează servicii, cum ar fi: car-sharing, mobilitate integrată, utilizare pe bază de asigurare „black-box” care stabileşte taxele pe baza monitorizării în timp real a performanţei în trafic, integrarea automobilelor electrice şi sisteme auto de divertisment avansate. Evoluţia acestor noi modele de business aduce noi jucători pe lanţul tradiţional de valoare al industriei auto, adăugând domenii suplimentare de risc şi oportunitate pentru producătorii de echipamente auto originale în redefinirea direcţiei lor de business.
Mijloacele tradiţionale de promovare a unui vehicul printr-un spot de 30 de secunde în care vedem o maşină pe un drum de munte s-au schimbat semnificativ. Deciziile cumpărătorilor sunt influenţate de alţi consumatori, de website-uri/blog-uri şi articole de ştiri – tot atâtea surse pe care companiile din industria auto nu le mai pot controla sau restricţiona. În acelaşi timp, noile platforme de social media au făcut posibil ca OEM-urile să-şi creeze legături mult mai strânse cu clienţii. Companiile din industria auto, în special, OEM-urile, admit treptat această schimbare de paradigmă şi o folosesc în avantajul lor pentru a-şi introduce pe piaţă produsele.
Inovaţiile tehnologice determină schimbări în business. Producătorii de echipamente auto originale şi furnizorii de nivel 1 caută să colaboreze mai mult decât înainte, nu doar cu alţi jucători din industrie, ci şi cu unele companii din domeniul tehnologiei şi al telecomunicaţiilor. În mod special, aceştia şi-ar dori să lucreze împreună pentru a defini standardele pentru tehnologiile în curs de dezvoltare, cum ar fi protocoale comune de conectivitate integrată care vor echipa vehiculele şi dezvotarea unei infrastructuri unitare de încărcare a bateriilor pentru maşinile electrice. În plus, producătorii de echipamente auto originale sunt mult mai dispuşi să împartă platforme comune cu competitorii lor şi să se concentreze pe o producţie flexibilă, cu scopul de a scădea costurile cu cercetarea şi dezvoltarea şi de a reduce riscul şi timpul de punere pe piaţă.
În urma recesiunii, cele mai multe companii OEM din ţările dezvoltate vor căuta creşterea sustenabilă şi profitabilă şi nu doar pe cea de volum. În paralel, companiile OEM din pieţele emergente vor căuta să ajungă la niveluri similare cât mai repede, efectuând achiziţii fie în pieţele din ţara lor, fie în ţările dezvoltate, pentru a construi mărci globale şi pentru a-şi stabili o prezenţă globală.
Companiile OEM sunt nevoite să elaboreze strategii operaţionale radicale pentru a face faţă noilor riscuri ce apar prin fenomenul de globalizare. De la decalajul dintre cerere şi ofertă şi preţurile volatile la materiile prime, până la schimbările politicilor de reglementare şi lipsa personalului calificat în ţările dezvoltate, eforturile de globalizare ale industriei auto au parte de o confruntare dură cu realităţile prezentului. În faţa acestor riscuri, industria este nevoită să implementeze strategii de răspuns pentru a permite lanţului valoric să fie suficient de flexibil în răspuns.
Recesiunea şi companiile OEM forţează furnizorii de nivel 2 şi 3 să aplice noi strategii
Reducerea dramatică a cheltuielilor companiilor OEM şi a furnizorilor de nivelul 1 a expus vulnerabilitatea furnizorilor de nivelurile 2 şi 3. Este vorba, în special, de statutul lor financiar relativ precar şi de impactul produs de lipsa diversităţii produsului, a pieţei şi a clienţilor. Cu toate acestea, în loc să încerce pur şi simplu să facă faţă noilor cerinţe în creştere de a produce mai mult cu preţuri mai mici, furnizorii de nivelurile 2 şi 3 vor fi nevoiţi să devină tot mai strategici. E posibil ca aceia care vor câştiga această cursă să-şi abandoneze afacerile secundare pentru o profitabilitate mai mare şi să-şi diversifice riscurile prin crearea de relaţii cu o serie de companii OEM şi prin dezvoltarea de produse care să deservească şi alţi clienţi, chiar şi din afara ecosistemului auto.
“În ciuda contextului dificil cu care se confruntă după câţiva ani de scădere a economiei, industria auto este pregătită să facă faţă provocărilor perioadei următoare. Cu toate acestea, pentru a fi în măsură să se adapteze cerinţelor în continuă schimbare, acest sector necesită o politică industrială solidă şi are nevoie de un cadru de reglementare care să stimuleze competitivitatea.
“…Piaţa auto din România prezintă în continuare un mare potenţial de dezvoltare în contextul pieţei auto europene, întrucât România continuă să aibă cea mai mică densitate a parcului auto din Uniunea Europeană, sub jumătate din media europeană, conform datelor publicate de Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile. Aceste puncte forte se văd clar şi din faptul că România a înregistrat, în primele şase luni ale acestui an, cel mai accelerat ritm de creştere a producţiei auto din Europa (şi al treilea cel mai rapid din lume), depăşind Italia, Belgia şi apropiindu-se de Polonia. Producţia locală a crescut cu 45% în primele şase luni ale acestui an, potrivit datelor Organizaţiei Internaţionale a Constructorilor de Automobile”, a mai adăugat Ariadna Oşlobeanu.
