Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat în data de 4 septembrie, la inaugurarea conexiunii de autostradă A3-M4 (România și Ungaria) și deschiderea punctului de control și de trecere a frontierei Borș II – Nagykereki.
Discursul susținut de ministrul afacerilor externe în cadrul ceremoniei de inaugurare:
„Doamnelor și domnilor,
Îmi face o deosebită plăcere să iau parte, alături de dumneavoastră, la această ceremonie de inaugurare a conexiunii de autostradă A3-M4, care face legătura dintre România și Ungaria.
Această realizare este o dovadă concretă că România și Ungaria pot construi împreună și pot acționa constructiv împreună, inclusiv în contextul dificil creat de această criză sanitară, în direcția sporirii interconectărilor de transport, care au potențialul de a facilita mobilitatea persoanelor și mărfurilor și de a genera creștere economică.
Între țările noastre există un potențial semnificativ de cooperare sectorială, care poate fi exploatat prin intermediul proiectelor de conectivitate, care contribuie la facilitarea contactelor între cetățenii statelor noastre, la crearea de oportunități economice și de dezvoltare pentru mediul de afaceri și la promovarea relațiilor de bună vecinătate.
Conectivitatea reprezintă un motor al creșterii economice, al creării de locuri de muncă, al atragerii de investiții, iar conexiunea de autostradă pe care o inaugurăm astăzi reprezintă un exemplu concret în acest sens.
Asumând și aplicând cu adevărat spiritul parteneriatului strategic dintre România și Ungaria, vom oferi țărilor noastre posibilitatea de a valorifica deplin acest potențial semnificativ de cooperare existent în plan bilateral.
Relația româno-ungară are nevoie de mai multe momente precum cel de astăzi pentru a-și confirma valențele și potențialul de a se relansa.
Doamnelor și domnilor,
Am subliniat și reiterat, în dialogul cu colegul meu, Peter Szijjarto, faptul că România își dorește, în modul cel mai sincer, o abordare pozitivă a relației cu Ungaria, care să se traducă prin cooperare și rezultate concrete.
Ca buni vecini, ne dorim să acționăm împreună, în baza principiilor din Tratatul politic din 1996, în baza Declarației privind cooperarea şi parteneriatul strategic româno-ungar pentru Europa secolului XXI din 2002, și pledăm, în special în actualul context, marcat de efectele nocive ale crizei generate de virusul COVID-19, care afectează deopotrivă pe toți cetățenii statelor noastre, pentru implicarea deplină în construirea unei relații de bună vecinătate și parteneriat strategic autentic, care să fie în avantajul reciproc al statelor noastre și al cetățenilor români și ungari, indiferent de etnie.
În cadrul vizitei efectuate la București, pe 26 mai, de către colegul meu Péter Szijjártó, am discutat și am convenit o serie de aspecte necesare pentru intrarea într-o etapă decisiv constructivă a dialogului politic româno-ungar. Și astăzi am avut plăcerea să constat că există progrese în acest sens. Am vorbit și convenit accelerarea procesului de creare a unei Camere de Comerț româno-ungare pe care să o activăm, să devină funcțională cât mai repede, până la finalul acestui an. De asemenea, am discutat despre organizarea unei noi sesiuni a Comisiei Economice Mixte, care să aibă loc la Budapesta în toamna acestui an.
Totodată, așteptăm în continuare rezultate concrete cu privire la celelalte aspecte pe care le-am discutat și convenit în timpul vizitei din mai, de la București, și anume negocierea și semnarea unui acord cu privire la stabilirea cadrului general privind finanțările acordate de la bugetul de stat ungar pentru proiecte desfășurate în România și semnarea Protocolului Comisiei mixte de specialitate româno-ungare de colaborare în domeniul minorităţilor.
În cadrul discuțiilor cu omologul ungar, am abordat și aspecte legate de restricțiile introduse la frontierele interne ale Uniunii Europene, pe fondul crizei generate de pandemia de COVID-19 și am apreciat decizia părții ungare de a permite, în contextul măsurilor adoptate începând cu 1 septembrie, tranzitarea teritoriului Ungariei de către cetățenii români care se deplasează spre diverse state vest europene sau care revin în România, precum și decizia de a permite în continuare circulația lucrătorilor transfrontalieri.
Sperăm că relaxarea de către partea ungară a restricțiilor de călătorie va avea loc cât mai curând posibil. Am discutat, de altfel, acest aspect cu domnul ministru Szijjarto, dată fiind vecinătatea nemijlocită și densitatea contactelor interumane dintre țările noastre, ca buni vecini.
Doamnelor și domnilor,
Doresc să închei exprimându-mi speranța că, în viitorul apropiat, vom putea vorbi mai mult și mai aplicat despre mai multe realizări concrete, despre ceea ce ne unește, despre viitorul european comun al țărilor și cetățenilor noștri, despre oportunitățile unei cooperări întărite între cele două state vecine, care sunt parteneri atât bilateral, cât și în cadrul Uniunii Europene și NATO, precum și în formate de cooperare regională foarte importante, pe care România și Ungaria le susțin, cum este, de exemplu, Inițiativa celor Trei Mări sau formatul București (B9).
Reiterez dorința sinceră de a construi, împreună cu Ungaria, o relație orientată spre viitor, de care generațiile viitoare de cetățeni români și ungari să fie mândri și față de care să se simtă responsabili.
Europa de astăzi are nevoie, în regiunea noastră, mai mult decât oricând, de relații de bună-vecinătate, de parteneriate solide, de relații dinamice și constructive și asta este ceea ce România își propune în relația cu Ungaria.
Sunt convins că România și Ungaria au capacitatea de a promova o astfel de relație, cu agendă pozitivă, cu realizări concrete – precum cea de astăzi, în beneficiul dezvoltării economice și al prosperității tuturor cetățenilor noștri.
Vă mulțumesc!”
