Onorat prezidiu; Doamnelor şi Domnilor,
Vă mulţumesc foarte mult pentru invitaţia de a participa, alături de dumneavoastră, la ediţia din acest an a Conferinţei Economice şi de Parteneriat Româno-Ungar organizată de dumneavoastră aici, în frumosul oraş Bichişciaba.
Subiectul în legătură cu care mi s-a cerut să vorbesc este un subiect la care ţin foarte mult, deoarece, în opinia mea, relaţiile economice bilaterale oferă foarte multă substanţă legăturilor dintre România şi Ungaria.
În calitatea mea de consul general al României la Gyula, într-una dintre ţările pe care noi, în România, o considerăm Partener Strategic, este o plăcere să vorbesc despre relaţiile bilaterale dintre România şi Ungaria.
Şi aici aş dori să subliniez, încă de la început, că în România suntem foarte atenţi şi restrictivi atunci când folosim termenul de „Partener Strategic” pentru a caracteriza calitatea foarte ridicată a legăturilor noastre cu o altă tară.
Vorbim despre un grup foarte select. În momentul de faţă, România foloseşte expresia de „Partener Strategic” doar în legătură cu opt ţări, iar Ungaria este una dintre aceste ţări.
România şi Ungaria sunt mai mult decât vecini. Suntem aliaţi şi facem parte din aceeaşi familie politică trans-atlantică.
Drept urmare, avem o coordonare politică strânsă atunci când vorbim despre agenda europeană şi relaţiile internaţionale, avem o cooperare militară puternică, relaţii culturale intense şi, evident, o cooperare economică foarte dinamică şi importantă.
Aşa cum s-a menţionat şi în anii precedenţi, criza economică şi financiară internaţională cu care ne-am confruntat şi cu ale căror consecinţe continuăm să ne confruntăm, i-a ajutat pe antreprenorii români şi unguri să se redescopere.
În anul 2017, schimburile comerciale bilaterale au ajuns la 8,58 miliarde euro, din care 2,94 miliarde euro exporturi româneşti şi 5,64 miliarde euro importuri din Ungaria. Se remarcă deficitul foarte mare pe această relaţie, respectiv 2,7 miliarde euro – în creştere cu peste 600 milioane euro faţă de anul 2016.
La 30 iunie 2018, valoarea schimburilor comerciale bilaterale a fost de 4,27 miliarde euro (creştere cu 0,61 % faţă de aceeaşi perioadă din 2017), din care exportul 1,54 miliarde euro (creştere cu 5,4%) şi importul 2,72 miliarde euro (scădere 1.92%). Soldul balanţei comerciale a rămas negativ, respectiv -1,18 miliarde euro.
Ungaria rămâne, în continuare, partenerul comercial cu care România înregistrază, după China, cel mai mare deficit comercial la nivel global.
Majorarea deficitului comercial se datorează, în mare parte, creşterii importurilor din Ungaria de: produse ale regnului animal (+10,0%), produse alimentare (+4,2%), produse minerale – combustibil (+46,5%), produse ale industriei chimice (+9,7%), materiale plastice în special produse din cauciuc (+19,1%), materiale textile şi articole (+16,4%), metale comune şi articole din acestea – aluminiu (+13,5%), maşini, aparate şi echipamente electrice (+4,8%), vehicule (+33,7%).
Concomitent cu majorarea achiziţiilor de pe piaţa ungară, au scăzut vânzările de produse româneşti către Ungaria de produse alimentare (-8,3%), produse minerale (-5,2%), materiale plastice, cauciuc şi articole (-35,1%), vehicule şi echipamente de transport (-22,2%).
Aceste reduceri au fost, ca valoare, mai mari decât majorările exportului românesc de produse ale regnului animal (+14,1%), produse ale regnului vegetal (+29,0%), produse chimice (+32,1%), materiale textile (+8,9%), metale comune şi articole (+20,3%), instrumente, aparate optice (+29,7%), maşini, aparate şi echipamente electrice (+1,4%), etc. contribuind astfel la adâncirea deficitului comercial.
Cea mai mare pondere în totalul exporturilor româneşti o reprezintă secţiunea maşini, aparate şi echipamente electrice (30,2%), urmată de grupele metale comune şi articole metalice (11,4%), vehicule şi echipamente de transport (11,0%), produse minerale (7,7%), mase plastice, cauciuc şi articole (6,9%).
La import, ponderea cea mai mare o deţin secţiunile maşini şi aparate electrice (24,2%), produse ale industriei chimice (12,3%), mase plastice şi articole, cauciuc (8,5%), produse minerale (7,6%), produse ale regnului vegetal (7,4%), vehicule, echipamente de transport (7,0%).
România reprezintă pentru Ungaria, cea de a doua piaţă pentru exporturile sale, după Germania.
Pentru România, Ungaria este a patra piaţă pentru exporturile noastre şi este a treia sursă de importuri.
Comerţul bilateral cu Ungaria, reprezintă aproximativ 6,49% din comerţul exterior românesc.
Pentru a putea asigura o dezvoltare sustenabilă comerţului nostru bilateral, trebuie să facem eforturi pentru ca, în paralel cu creşterea comerţului nostru bilateral, să micşorăm acest deficit comercial, iar pentru a obţine rezultate pozitive în acest sens, dumneavoastră, cei care activaţi în cadrul Secţiunii Ungaro-Române a Camerei de Comerţ şi Industrie a Ungariei, jucaţi un rol foarte important.
În comerţul bilateral ne propunem să atingem, în următorii ani, o valoare a schimburilor comerciale bilaterale de peste 10 miliarde euro, cu un raport mai echilibrat între exporturile româneşti şi cele ungare.
Diversificarea schimburilor comerciale este un alt obiectiv al relaţiilor bilaterale. Analizând structura schimburilor comerciale se observă că sunt doar trei grupe de produse care contribuie cu peste 60% la comerţul bilateral (atât în ceea ce priveşte exportul, cât şi importul) respectiv maşini şi aparate electrice, produse agroalimentare şi produse ale industriei chimice. Restul produselor au ponderi mici sau foarte mici în structura comerţului bilateral.
În acest context, este important ca, în completarea muncii pe care dumneavoastră, cei de la Secţiunea Ungaro-Română a Camerei de Comerţ şi Industrie a Ungariei o realizaţi, să vină Asociaţia Oamenilor de Afaceri Româno-Ungari de la Budapesta (RoCham) un fel de cameră bilaterală de comerţ şi industrie, şi să ajungă acolo unde dumneavoastră nu puteţi ajunge.
Totuşi, atunci când vorbim despre relaţiile economice bilaterale, nu ne referim doar la comerţ. Un rol important îl joacă şi investiţiile reciproce în economiile noastre.
Conform statisticii BNR, la 31 decembrie 2016, Ungaria se situa pe locul 15 după ponderea deţinută în soldul investiţiilor străine directe (ISD), respectiv 1,4% cu o valoare de 965 milioane euro. Acest sold reprezintă aportul la capitalurile proprii, inclusiv profitul reinvestit, la care se adaugă creditul net al întreprinderilor investiţie străină directă.
Totodată, Ungaria ocupă locul 15 şi ca pondere în soldul ISD în întreprinderi greenfiled, la 31 decembrie 2016, respectiv 1,4% cu o valoare de 555 milioane euro.
Conform datelor ONRC, în perioada decembrie 1990 – 31.08.2018, au fost înregistrate în România 13.680 societăţi comerciale cu participare ungară la capitalul social, reprezentând un capital total investit de 945,56 milioane euro (2,14% din total capital social străin investit în România). Ungaria ocupă locul 13 în clasamentul investitorilor străini din ţara noastră.
OTP Bank este cea mai mare bancă din Ungaria, parte a OTP Bank Group, unul dintre cele mai importante grupuri financiare din Europa Centrală şi de Est. Instituţia financiară este de peste 10 ani prezentă pe piaţă din România.
Richter Gedeon Prezenţa grupului Richter în România este integrată în mod vertical, Grupul Richter are peste 1.400 de angajaţi în România.
MOL România Petroleum Products operează o reţea de benzinării formată din peste 200 de staţii în toată ţara şi are o cotă de piaţă de peste 19%, fiind implicată (prin subsidiara FGSZ) în construirea interconectorului Arad-Szeged, investind peste 15 milioane de euro anual în modernizarea infrastructurii sale logistice din România, iar recent, a început să se implice în activităţi de explorare a hidrocarburilor din România. MOL a ajuns al treilea jucător pe piaţa distribuţiei de MOL Romania PP participă şi la proiectul de electro-mobilitate NEXT-E iniţiat de Agenţia Executivă a Uniunii Europene pentru Inovare şi Reţele.
Danubius Hotels Group a investit peste 7 milioane de euro în renovarea hotelurilor Danubius Health Spa Resort Sovata, Danubius Health Spa Resort Bradet şi Hotel Făget, cele trei hoteluri reprezentând în ultimii ani opţiunea numărul unu în ceea ce priveşte cazarea în staţiunea Sovata. Synexus a deschis un centru de cercetare în domeniul medical, la Bucureşti.
Grupul UBM intenţionează să stabilească o investiţie agricolă cu cel mai mare capital ungar până în prezent în România. Ca urmare a investiţiei în valoare totală de 15 milioane EUR, prin utilizarea creditului de la Eximbank, se creează cel mai mare mixer de furaje independent (nu de integrare proprie). Cu o capacitate de 30 de tone pe oră şi 220.000 de tone pe an, centrala va fi una dintre cele mai mari instalaţii de alimentare din regiune cu una dintre cele mai moderne tehnologii din Europa.
Prin alocarea unei noi aeronave, Wizz Air a investit suplimentar 100 mil. euro la baza din Bucureşti, iar numărul total de angajaţi din România urmează să depăşească 600.
Grupul MVM investeşte în domeniul energiei pe piaţa românească.
Investiţii/dezvoltări imobiliare de circa 250 mil.euro făcute în România (Bucureşti, Cluj Napoca, Braşov, Constanţa) de Grupul TriGranit din Ungaria.
Succesele înregistrate de aceste companii ungare, precum şi experienţele pozitive ale unor companii mici şi mijloci ungare care operează în România, reprezintă, în opinia mea, exemple pozitive care sper să determine şi alte companii ungare să investească în România.
Capitalul ungar este binevenit în România şi sper să vedem tot mai multe companii ungare interesate în valorificarea potenţialului de cooperare cu toate regiunile României.
De altfel, nu sunt mulţi cetăţeni ungari care cunosc faptul că principalul port maritim folosit de Ungaria în derularea comerţului său exterior este Constanţa.
Suntem foarte mândri de poziţia pe care portul Constanţa o ocupă în comerţul exterior ungar şi sper ca această poziţie să se consolideze şi mai mult pe viitor, mai ales în contextul actualei politici de deschidere spre est promovate de guvernul ungar.
Investiţiile româneşti în economia ungară se ridică, în prezent, la aproximativ 160 milioane euro şi se estimează ca, în următorii ani, acestea să crească semnificativ. În Ungaria sunt înregistrate peste 7.700 societăţi cu capital românesc, dintre care amintim:
DIGI, parte a grupului RCS&RDS, a devenit, din luna septembrie 2017, al patrulea operator de telefonie mobilă din Ungaria după obţinerea unei concesiuni, pe 20 de ani, urmând ca ulterior să investească aprox. 32 de milioane de euro în dezvoltarea infrastructurii necesare oferirii unor servicii de calitate pentru clienţi.
În august 2016, TTS Grup – liderul transportului pe Dunare în România, care deţine compania Navrom Galaţi – a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni (51%) al transortatorului Plimsoll Kft din Ungaria într-o tranzacţie de 6 milioane euro.
Compania Automobile Dacia continuă să se bucure de încrederea clienţilor săi ungari şi să-şi sporească vânzările pe această piaţă.
eMAG a reuşit, la scurt timp după intrarea sa pe piaţa ungară, să ocupe o pondere importantă pe piaţa vânzărilor on-line. Observam lărgirea paletei produselor electronice şi IT&C vândute de firma românească EVOLIO pe platforma online www.emag.hu.
În februarie 2017, compania Rulmenţi Bârlad a achiziţionat 49% din capitalul societăţii New MGM Company din Ungaria contra sumei de 3,43 milioane euro. Rulmenţi Bârlad este membră a Grupului URB deţinut de holdingul turc Kombassan.
Firma Melsam Construction SRL, în consorţiu cu compania Futureal din Ungaria, construieşte blocuri de locuinţe în Budapesta. Forţa de muncă şi o parte din materialele de construcţii sunt aduse din România. În cursul anului 2017, Musette România a deschis, la Budapesta, cel de-al treilea magazin de desfacere încălţăminte. Brandul românesc de încălţăminte Il Passo urmează să deschidă la Budapesta, în cursul anului 2018, spaţii de comercializare pentru produsele sale.
Compania Tarom a semnat un acord de parteneriat pentru furnizarea de servicii cargo cu Poşta ungară şi FunAir.
Deşi sunt conştient de faptul că, timpul de care dispun astăzi nu îmi permite să fac o prezentare exhaustivă a unei relaţii atât de dinamice precum este relaţia noastră economică bilaterală, nu aş dori să închei discursul meu fără a menţiona importanţa cooperării noastre economice, şi anume, cooperarea transfrontalieră prin programul HU-RO 2014-2020.
Pe parcursul negocierilor, partea română a insistat foarte mult pe promovarea cooperării în îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale oferite cetăţenilor români şi ungari din zonă, modernizarea infrastructurii de intervenţie a serviciilor de urgenţă de genul SMURD, valorificarea potenţialului geotermal al regiunii şi alte iniţiative menite să crească potenţialul economic al celor opt judeţe.
Sperăm să atingem, împreună aceste obiective.
După cum vedeţi, rezultatele cooperării economice româno-ungare sunt excelente, fie că vorbim despre comerţ, investiţii sau cooperare transfrontalieră, dar acest lucru nu înseamnă că ne putem permite să ne culcăm pe cununa cu lauri sau să fim mai puţin ambiţioşi.
Dimpotrivă, trebuie să continuăm să investim puternic în această cooperare bilaterală pentru a creşte competitivitatea economiilor noastre şi nivelul de bunăstare al societăţilor noastre.
Guvernul român va continua să colaboreze cu guvernul ungar în dezvoltarea unor proiecte de infrastructură majoră menite să stimuleze legăturile economice, precum ar fi construcţia autostrăzilor şi modernizarea căii ferate între Bucureşti şi Curtici, de unde se va face legătura cu Budapesta.
Încheind pe acest ton optimist, doresc să mulţumesc, din nou, organizatorilor pentru invitaţia adresată mie şi să vă doresc succes în întâlnirile pe care le veţi avea astăzi.
