Raportul privind activitatea desfăşurată de Direcţia Naţională Anticorupţie, prezentat de procurorul şef Daniel Morar, arată că anul 2010 a însemnat consecvenţă în investigarea unor cauze complexe de corupţie privind fapte grave comise de demnitari, magistraţi ori persoane cu poziţii de conducere în administraţia publică centrală şi locală, trimiterea în judecată a unor astfel de cauze şi pronunţarea unor hotărâri definitive de condamnare a unor persoane cu funcţii publice de nivel înalt şi mediu. Astfel, în anul 2010, în 220 de dosare s-a dispus trimiterea în judecată a unui număr de 937 de inculpaţi. Aproape jumătate din cei trimiţi in judecata – 402 persoane – au ocupat funcţii de conducere, control, demnităţi publice ori alte funcţii importante (11 erau demnitari (1 prim – ministru, 3 miniştri, 2 senatori, 1 deputat, 2 secretari de stat şi 2 subprefecţi), 13 magistraţi (6 procurori şi 7 judecători, din care 8 aveau funcţii de conducere în diferite instanţe şi parchete), 19 avocaţi, 34 de poliţişti, 66 de jandarmi, 18 comisari de Gardă Financiară, 4 comisari de Gardă de Mediu, 1 notar public, 1 executor judecătoresc, 22 de primari, 6 viceprimari, 1 lider sindical şi 1 şef de Stat Major General al Armatei. Importanţa şi complexitatea cauzelor finalizate prin rechizitorii constă şi în valoarea însemnată a prejudiciului cauzat, reţinut în actul de inculpare, respectiv circa 878,8 milioane lei (echivalent a 210 milioane euro), fiind dispuse măsuri asigurătorii de peste 315 milioane lei. Eficienţa activităţii de urmărire penală s-a îmbunătăţit considerabil, remarcându-se o creştere cu peste 30% a numărului rechizitoriilor şi cu 70% a numărului inculpaţilor trimişi în judecată. Calitatea actului de urmărire penală a fost confirmată de creşterea substanţială a persoanelor condamnate definitiv – 154 de inculpaţi (comparativ cu 131 în anul 2009). În anul 2010 au fost vizibile soluţiile de condamnare a unor persoane cu înalte funcţii publice (1 senator, 2 primari de municipiu, 1 preşedinte al Agenţiei Domeniilor Statului şi 3 directori ai unor companii naţionale sau regii autonome). 42% din persoanele condamnate execută pedepsele în detenţie (comparativ cu 27% în anul 2009), ceea ce arată o tendinţă de înăsprire a sancţiunilor dispuse de instanţe pentru fapte de corupţie. Nu au fost înregistrate hotărâri definitive de restituire a cauzei. Activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie a fost reflectată şi în cele două rapoarte de monitorizare realizate de experţii Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare şi ambele documente au reţinut că Direcţia continuă să obţină rezultate bune şi constante în instrumentarea cauzelor de corupţie la nivel înalt. Principalele noutăţi legislative în materie penală şi procedural penală adoptate în anul 2010 au condus la diminuarea numărului cauzelor în care au fost ridicate excepţii de neconstituţionalitate. De asemenea, Curtea Constituţională a reconfirmat jurisprudenţa sa şi a respins toate excepţiile de neconstituţionalitate legate de actul normativ privind organizarea şi funcţionarea DNA. Expunerea Raportului de activitate s-a desfăşurat în prezenţa reprezentanţilor celor mai importante instituţii judiciare din România, după cum urmează: judecător Rodica Aida Popa, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecător Nicolae Horaţius Dumbravă, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Laura Codruţa Kövesi , procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Cătălin Predoiu, ministrul justiţiei, şi Codruţ Olaru, procuror-şef al DIICOT. Doamna judecător Rodica Aida Popa, vicepreşedintele I.C.C.J., a remarcat consecvenţă, constanţă şi profesionalism în modul de întocmire a actelor de sesizare a instanţei, dovadă fiind creşterea numărului de condamnări în dosarele DNA. Ca rezultat al aplicării legii ‘micii reforme’ a crescut ritmul de judecare a cauzelor de corupţie la nivel înalt, perspectiva fiind soluţionarea şi a acestui tip de dosare, ca răspuns ferm al I.C.C.J. la aşteptările din partea opiniei publice. Judecător Nicolae Horaţius Dumbravă, preşedintele C.S.M., a remarcat creşterea semnificativă a activităţii DNA la toţi indicatorii statistici, insistând asupra creşterii cauzelor nou intrate pe rol, însă a precizat că această creştere poate fi un semn al încrederii societăţii în felul în care DNA abordează fenomenul corupţiei. Raportat la numărul de magistraţi trimişi în judecată, mai mare decât în anii precedenţi, domnul Dumbravă a subliniat rolul pe are îl are C.S.M. de a asigura prevenţia abaterilor de la normele deontologiei profesionale prin consolidarea inspecţiei judiciare. De asemenea, acesta a făcut referire şi la asigurarea perspectivei independenţei inspecţiei judiciare. Procurorul General al României, Laura Codruţa Kövesi, a reliefat că prezentul Raport de activitate reprezintă cel mai bun raport din ultimii 4 ani, atât din punct de vedere al calităţii cât şi al cantităţii. De asemenea, Procurorul General a evidenţiat şi rezultatele obţinute în combaterea evaziunii fiscale şi contrabandei pe care le-a considerat o prioritate şi pentru anul 2011. Ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, a remarcat atitudinea de responsabilitate pe care au dovedit-o procurorii DNA într-un an cu dificultăţi financiare şi în condiţiile diminuărilor salariale. Acesta a apreciat că DNA este o instituţie necesară în societatea românească din perspectiva combaterii corupţiei şi a dat asigurări că DNA îşi va continua activitatea într-un cadru legal care să asigure independenţa procurorilor.