Luni, 16 ianuarie 2023, Aula Academiei Române, Filialei Timișoara a devenit neîncăpătoare, cu ocazia desfășurării manifestării științifice dedicată „Zilei Culturii Naționale”. Manifestarea a fost organizată de Academia Română, Filiala Timişoara; Secţia de Filosofie, Teologie, Psihologie și Pedagogie a Academiei Române; Universitatea Politehnica din Timișoara; Biblioteca Academiei Române, Filiala Timișoara; Mitropolia Banatului; Episcopia Ortodoxă a Caransebeșului, în colaborare cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Filiala „Valeriu Braniște” ‒ Timiș; Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii ‒ Filiala Timișoara; Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina și a fost deschisă de conf. univ., CS II, dr. Ioan David, directorul Bibliotecii Academiei Române, Filiala Timișoara și președintele Filialei „Valeriu Braniște” – Timiș al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, cu câteva cuvinte de început de an adresate invitaților și participanților, dar și cu două vești mai puțin plăcute, anume, trecerea în neființă a poetului Adam Puslojić, iubitor de Eminescu și Nichita Stănescu, și a scriitorului, publicistului, prozatorului, dramaturgului, scenaristului de film Dumitru Radu Popescu, fost președinte al Uniunii Scriitorilor din România, membru titular al Academiei Române și director general al Editurii Academiei Române, pentru care, întreaga audiență a ținut un moment de reculegere.
Întâlnirea de astăzi, dedicată Zilei Culturii Naționale, implicit cinstirii poetului nostru național Mihai Eminescu, la 173 de ani de la naștere, poartă genericul „Cultura timpului, timpul culturii” și de această dată avem invitați de seamă, înalte personalități ale culturii și științei românești: acad. Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei Române, acad. Ion Păun Otiman, președinte de onoare a Academiei Române, precum și academicienii Ion Boldea, Ladislau Vekas, Iosif Ștefan Drăgulescu. De asemenea, profesorul universitar dr Alexandru Ruja, de la Universitatea de Vest Timișoara; arhimandritul, lect. dr. Casian Rușeț și grupul vocal-instrumental „Ethos” de la Episcopia Caransebeșului; preotului lect. dr. Nichifor Tănase, consilier la Mitropolia Banatului. Din Serbia au fost prezenți Todor Doru Ursu, directorul Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina; poetul Nicu Ciobanu; pictorul Viorel Flora, a menționat Ioan David, moderatorul manifestării.
Cuvântul de întâmpinare a fost rostit de președintele Filialei Timișoara a Academiei Române, acad. Dan Dubină care, printre altele, a precizat: (…) Urmare a inițiativei Academiei Române, Camera Deputaților a adoptat pe 16 noiembrie 2010 proiectul de lege, prin care ziua de naștere a lui Mihai Eminescu urma să devină Ziua Culturii Naționale. În expunerea de motive se arăta: „Ziua Culturii Naționale va fi o zi în care, nu numai celebrăm un mare creator, dar și o zi de reflecție asupra culturii române, în genere al proiectelor culturale de interes național”. Decretul pentru promulgarea legii care instituia Ziua Culturii Naționale a fost semnat la 6 decembrie 2010, iar prima manifestare a fost organizată în 15 ianuarie 2011. Evenimentul prin semnificație și conținut este emblematic pentru cultura națională întrucât odată cu omagierea poetului, cel mai mare pe care îl au românii, oferă ocazia de a evidenția împliniri remarcabile în plan cultural asupra cărora se fac reflecții și se proiectează noi activități în domeniul culturii (…).
În continuarea manifestării științifice, au fost prezentate alocuțiuni din partea acad. Mircea Dumitru, vicepreședintele Academiei Române, cu titlul Timpul obiectiv și timpul verbal. Teme și probleme actuale în filosofia timpului: … Atunci când s-a propus ca temă de dezbatere pentru a marca Ziua Culturii Naționale, acest titlu „Cultura timpului, timpul culturii”, am fost atât de prins de jocul de cuvinte și de metaforă încât am căzut într-o capcană la început, și vreau să încep cu ceva care poate să aibă aspectul unei glume dar nu este deloc așa, a fost o neînțelegere din partea mea, eu sunt profesor de logică și știți că sunt glume cu privire la faptul că logicienii uneori nu sunt adecvați în anumite contexte pentru că sunt extrem de atenți la tot felul de detalii, chestiuni care țin de limbaj… Aristotel spunea că timpul ca atare este greu de înțeles, este eluziv aș spune eu, avem o anumită înțelegere intuitivă a lui dar este foarte greu să teoretizăm din punct de vedere filozofic asupra timpului și una dintre definițiile care rămâne în posteritatea lui Aristotel, care vine din fizica lui Aristotel, este aceea că timpul este o măsură a schimbării. Dacă nu există schimbare, dacă Universul ar fi static, nu ar exista dimensiunea timpului, a concis acad. Mircea Dumitru.
De asemenea, intervenții deosebite și inedite au susținut arhimandritul lect. dr. Casian Rușeț, cu titlul Cultura Timpului ‒ privire succintă în lumina nepieritoare a tradiției creștin-ortodoxe și preot lect. dr. Nichifor Tănase, Hristos și timpul ‒ de la mișcarea umană la odihna divină.
Din programul manifestării a făcut parte și lansarea cărții Istoria literaturii române contemporane din Vest, autor Alexandru Ruja, apărută la Editura David Press Print Timișoara în 2022. În succinta prezentare, distinsul prof. univ. dr. a precizat: … această carte se leagă de Eminescu și se leagă de această temă a „timpului” care a fost propusă ca dezbatere astăzi. De ce? Pentru că în ea veți găsi un timp al eminescologiei timișorene. A fost la Timișoara un timp când Timișoara era centrul cercetării eminescologiei timișorene, atunci când aici a activat Eugen Todoran și Ghe. I. Tohăneanu, pe care vreau să îi evoc în acest context al discuției despre Eminescu. Timișoara a fost recunoscută ca un centru unde exista o adevărată școală de eminescologie. Lucrarea lui Eugen Todoran, fost profesor la Universitatea de Vest, primul lector al acestei universități, „Eminescu” se numește (din 1974), a fost poate prima cercetare asupra operei despre Eminescu care s-a desprins de celebra cercetare călinesciană care atunci influența întreaga viziune asupra operei eminesciene. Pentru prima dată, Eugen Todoran și un alt eminescolog au scris două cărți despre Eminescu. Negoițescu „Poezia lui Eminescu” și Eugen Todoran „Eminescu”. Dacă George Călinescu și-a intitulat lucrarea „Descrierea operei”, Negoițescu și Todoran sunt printre primii care nu mai descriu opera lui Eminescu, ci o analizează în profunzime. Eugen Todoran aduce o nouă viziune asupra lui Eminescu prin discutarea genezei gândirii poetice eminesciene și aplică metoda fenomenologică în cercetarea eminesciană (…).
Participanții au vizitat expoziția de pictură amplasată în holul aulei, al pictorului Viorel Flora din Serbia, fiind prezentat de Todor Doru Ursu, directorul Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina, prin expunerea cu titlul Viorel Flora – expoziție retrospectivă, la o jumătate de veac de activitate creatoare: Este greu de rezumat, a precizat interlocutorul, opera pictorului, pedagogului, scenografului și designerului, fondatorul și președintele Asociației Artiștilor Plastici și Design din Voivodina, Filiala Zrenianin sau a-i contura un portret al autorului, care până în prezent a realizat peste 4000 de portrete, peste 120 de scenografii, 5 spectacole au fost premiate la diferite festivaluri. Deținător a 9 premii și a premiului orașului Zrenianin, Viorel Flora a realizat 5 lucrări sculpturale, a publicat 260 de ilustrații în cărți și periodice, este iubitor de grafică și gravură pe cupru. Totodată a fost prezent, la peste 100 de expoziții de grup și 50 expoziții personale, dintre care 3 expoziții personale la Paris. În 2004, în grădina orășenească a realizat muralul „Castelul Becicherecului”, mărimea 14/4 m.
La finalul manifestării, auditorii au fost părtași la un moment artistic deosebit, susținut de Grupul vocal-instrumental „Ethos” al Episcopiei Caransebeșului, pe melodii din lirica eminesciană.
