A fost ideea centrală dezvoltată de academicianul Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, în cadrul conferinţei susţinută cu prilejul primei ediţii a Congresului Internaţional al Culturii Române, manifestare ştiinţifică organizată de Filiala din Timişoara a Academiei Române şi Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, dedicată Centenarului Marii Uniri.
Timp de trei zile, în 14-15-16 iunie a.c., peste 150 de cercetători ştiinţifici şi cadre didactice universitare din ţară şi străinătate s-au reunit la Timişoara, în cadrul primei ediţii a Congresului Internaţional al Culturii Române, cu tema Unitatea Limbii şi Culturii Române, manifestare ştiinţifică de amploare dedicată Centenarului Marii Uniri, moderată de conf. univ., CS II, dr. Ioan David, directorul Institutului de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România.
Lucrările şedinţei inaugurale au fost deschise de academicianul Păun Ion Otiman, preşedintele Filialei din Timişoara a Academiei Române, prezentând succint contribuţia Banatului la edificarea şi diversificarea culturii româneşti. În acelaşi context, au fost aduse în atenţia participanţilor la congres realizările şi preocupările filialei academice timişorene şi a Institutului de Studii Banatice „Titu Maiorescu” pentru integrarea culturală a Banatului în marea cultură naţională, insistându-se asupra câtorva mari proiecte de cercetare finalizate editorial prin colecţiile: „Restituiri”, „Enciclopedia Banatului”, „Bibliotheca Banatica” etc. Nu au lipsit din cuvântul academicianului Păun Ion Otiman nici problemele curente ale societăţii româneşti de azi şi asupra cărora Academia Română poate şi trebuie să se implice.
Participanţii la prima ediţie a Congresului Internaţional al Culturii Române au fost salutaţi şi de domnul Călin Dobra, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, care a apreciat rolul important ce îl poartă Academia Română pentru promovarea culturii naţionale şi valorilor româneşti.
Momentul central al şedinţei inaugurale, desfăşurată în aula Filialei din Timişoara a Academiei Române, şi de această dată supraplină, l-a constituit conferinţa academicianului Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, care, profitând de două momente din existenţa lui Eminescu – 15 iunie şi turneul Trupei Paskaly în Banat în urmă cu 150 de ani, avându-le în componenţă pe tânărul de atunci Mihai Eminescu într-o dublă calitate de sufler şi secretar al directorului – şi-a canalizat discursul spre poetul nostru naţional, nepereche, lansând ideea că „istoria noastră naţională a fost cel mai bine scrisă de Eminescu”. Distinsul orator apelând, în acest context, la creaţia autorului, la teoria succesiunii teluric – cosmic, dar şi la o incursiune în istoria noastră literară şi academică, omagiindu-i implicit pe Alexandru D. Xenopol, Petre P. Panaitescu, Gheorghe I. Brătianu, Damaschin Bojincă, Nicolae Iorga, Ion Heliade Rădulescu, Lucian Blaga, Şt. O. Iosif, George Topârceanu, George Coşbuc, personalităţi de marcă din pantheonul culturii româneşti. Academicianul Ioan-Aurel Pop şi-a încheiat extraordinarul discurs cu previziunea lui Eminescu, încă din 1883, privind înfăptuirea Marii Uniri. Primind un onorariu din partea lui Iosif Vulcan, fondatorul şi directorul „Familiei” în urma unor poezii publicate, Eminescu îi răspunde: „Domnule Vulcan, să primesc eu un onorariu în viaţă şi tocmai de la Oradea Mare, adică dintr-un colţ atât de îndepărtat al României, e pentru mine un lucru grozav”. Acest citat, în care Eminescu poziţionează Oradea Mare „într-un colţ atât de îndepărtat al României”, a susţinut preşedintele de onoare al congresului, academicianul Ioan-Aurel Pop, a exprimat „tot idealul de viaţă al acestui popor”.
Un alt discurs, intitulat Unitate prin cultură şi credinţă, cu o încărcătură emoţională fantastică, a fost susţinut de Î.P.S. Ioan Selejan, mitropolitul Banatului. Înaltpreasfinţia Sa a insistat asupra simbiozei cultură-limbă-credinţă, triadă ce a vegheat de-a lungul timpului spiritul neamului românesc.
Tot în şedinţa inaugurală au mai vorbit Excelenţa Sa Florin Trandafir Vasiloni, consul general al României la Gyula, prof. univ. dr. Crişu Dascălu, care a adus în atenţia participanţilor cea mai recentă realizare a colectivului de cercetători de la Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, ediţia a II-a a volumului de Literatura din cadrul Enciclopediei Banatului şi drd. Raul-Ionuţ Rus, şeful serviciului Arhivele Naţionale, Serviciul Timiş, prezentând expoziţia tematică de documente istorice: Marea Unire reflectată în documente de arhivă.
În după-amiaza aceleiaşi zile s-au desfăşurat dezbateri pe cele patru secţiuni: Marea Unire în perspectivă istorică; Slova tipărită. Biblioteci, cărţi, presă; Biserica, şcoala şi limba; Literatura memorialistică.
Lucrările congresului s-au încheiat în data de 16 iunie cu o vizită documentară în capitala reîntregirii neamului românesc – Alba Iulia.