Pentru creştinii ortodocşi, această săptămână este marcată prin Postul Sfinţilor Apostoli, care precedă sărbătoarea comună a Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, prăznuită în 29 iunie. Despre vechimea acestui post mărturisesc, în veacul al IV-lea, Constituţiile Apostolice, iar relatări ulterioare despre această rânduială apar la l Sfântul Atanasie cel Mare, la Teodoret, episcopul Cirului şi la Leon cel Mare, care se referă la ea ca la Postul de vară sau al Cincizecimii.
Instituit mai întâi în cercurile monahale şi extins ulterior în rândul mirenilor, el se deosebeşte de celelalte, care au o durată fixă, prin faptul că se desfăşoară pe parcursul unui număr variabil de zile, întrucât începutul lui, fixat aproximativ în secolul al VI-lea, este în funcţie de data Învierii lui Hristos.
Sărbătoarea pe care o prefaţează este una cu dată fixă – 29 iunie, postul cuprinzând şi această zi în anii în care sărbătoarea Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel este miercurea sau vinerea, caz în care creştinii au doar dezlegare la peşte sau la undelemn, însă în 2013 praznicul este celebrat sâmbătă, după post.
Întrucât însă Biserica Ortodoxă şi-a îndreptat calendarul, dar a menţinut Pascalia stilului vechi (a calendarului neîndreptat), Învierea se prăznuieşte de fapt între 4 aprilie şi 8 mai, ceea ce face ca durata Postului Sfinţilor Petru şi Pavel să se scurteze, de la 28 de zile (perioada cea mai lungă) până la desfiinţare (în anii în care Paştile se celebrează după data de 1 mai. După Pravila cea mare şi Învăţătura pentru posturi din Ceaslovul mare, luni, miercuri şi vineri se mănâncă legume fără untdelemn, marţi şi joi este dezlegare la untdelemn şi vin, iar sâmbăta şi duminica dezlegare la peşte.
