Institutul francez din Timişoara vă invită în perioada 28 – 31 martie la a 4-a ediţie a Festivalului Filmului Francofon. Nimic nu e mai elocvent decât un Festival al Filmului Francofon pentru a onora limba franceză şi ţările care o păstrează în viaţă. În această a patra ediţie a acestui festival vă vor fi prezentate filme din Belgia, Egipt, Turcia… Şi pentru cel de-al doilea an Institutul francez vă aduce o selecţie de filme documentare propuse de FIDMarseille (Festivalul Internaţional de Film Documentar din Marsilia), unul dintre cele mai mari festivaluri de profil din Europa.
Programul:
LUNI 28 martie
ora 18 – Ne me libérez pas, je m’en charge / Nu mă eliberaţi, rezolv eu
de Fabienne Godet
2009 – Franţa – comedie, nominalizat la premiul Cesar în 2010 / premiat la festivalul filmului poliţist de la Beaune
Ne me libérez pas, je m’en charge/ Nu mă eliberaţi, rezolv eu de Fabienne Godet
Fost bandit, Michel Vaujour a preferat mereu fuga în locul închisorii, aventura în locul conformismului, libertatea în locul legii.Din 30 de ani, 27 i-a petrecut în închisoare – dintre care 17 în carceră – si a încercat să evadeze de 5 ori, înainte de a fi eliberat condiţionat în 2003. Chiar dacă această viaţă trepidantă l-a expusadesea la ce e mai rău, totodată l-a determinat să se confrunte cu sine-însusi. În timp, această fugă a devenit o ascensiune interioară, o schiţăfilosofică în care a trebuit să învingă o anume idee despre sine, despre viaţă, despre ceilalţi.Către această călătorie ne poartă filmul.
ora 20:30 – Les bureaux de Dieu / Birourile lui Dumnezeu
de Claire Simon
2008 – Belgia / Franţa – comedie dramatică, premiul SACD la secţiunea Quinzaine des réalisateurs la festivalul de la Cannes în 2008
Les bureaux de Dieu/ Birourile lui Dumnezeu de Claire Simon
Djamila ar vrea să înceapă să foloseascăanticoncepţionale, pentru că relaţia ei devine serioasă. Mama lui Zoé îi dă prezervative dar aceasta o tratează ca pe o prostituată. Nedjma îsi ascunde pilulele în afara casei, pentru că maică-sa îi cotrobăie prin geantă. Hélène descoperă că e prea fertilă. Clémence se teme. Adeline ar fi vrut să-l păstreze, Margot la fel. Maria Angela ar vrea să stie cine a lăsat-o însărcinată. Ana Maria a ales dragostea si libertatea. Anne, Denise, Marta, Yasmine, Milena sunt asistentele care le primesc si ascultă, întrebându-se cum de este posibilă libertatea sexuală. În birourile lui Dumnezeu râdem, plângem, suntem coplesiţi. Dansăm, fumăm pe balcon, trăim, ne ascundem, povestim aceste lucruri banale sau halucinante.
MARŢI 29 martie – SEARA FIDMARSEILLE
(Festivalul Internaţional de film Documentar de la Marsilia)
ora 18 – Les jardiniers du Petit Paris (en lisant Tristes tropiques de Claude Levi-Strauss) / Grădinarii Micului Paris (citind Tropice triste de Claude Levi-Strauss)
de Sophie Roger
2010 – Franţa – documentar
Les jardiniers du Petit Paris (en lisant Tristes tropiques de Claude Levi-Strauss)/ Grădinarii Micului Paris (citind Tropice triste de Claude Levi-Strauss) de Sophie Roger
„Urăsc călătoriile şi exploratorii”, este fraza cu care Claude Lévi-Strauss îşi întâmpină cititorii în Tropice Triste. Este un avertisment care atrage atenţia asupra unei lucrări redactate la 15 ani după întoarcerea sa din Brazilia si care redă perioada petrecută acolo. Tema: distanţa. Cum să citim un astfel de text? Ce înseamnă să citesti? Aflăm răspunsul prin prisma lui Sophie Roger. Primul ei film, o expediţie îndepărtată. O îmbinare între înăuntru, înafară, cuvânt si imagine, acestaeste gestul său antropologic. Unde? În Franţa, în „Micul Paris”, o mică grădină colectivă se vede dinspatele unei ferestre care separă. Afară: odată cu trecerea anotimpurilor, grădinari de toate vârstele vin si pleacă, asteaptă, trasează brazdele, se precipită si se amuză în acelasi timp.
Pandore de Virgil Vernier
2010 – Franţa – documentar
Pandore de Virgil Vernier
Afară noaptea, intrarea într-o discotecă de noapte din Paris. Un „fizionomist” este la treabă. Triază, se retrage în spatele linistii verdictului, argumentează câteodată, distribuie, întotdeauna generos, sentinţe. Dumnezeu nu e mort, el este Dumnezeu. Ca într-o secvenţă faimoasă si asemănătoare din After Hours de Scorsese, ne gândim la Kafka, si de asemenea la comicul lui, adică la adevărata sa violenţă, descriptivă, necruţătoare, în legătură directă cu arbitrarul aplicării legii. După imaginea acestor basoreliefuri în jurul anumitor sarcofage antice, Pandore face vizibilă o mulţime restrânsă de somnambuli care se împing, dornici de întâietate.
Les larmes / Lacrimile de Laurent Larivière
2010 – Franţa – documentar
Les Larmes / Lacrimile de Laurent Larivière
Jacques Demy ar fi adăugat, să spunem, dincolo de diferite miscări emoţionante ale partiturii Parapluies de Cherbourg, nu fără umor sauautoderiziune: primul serveţel, al doilea serveţel…. De la cinema la scenă si retur (Les larmes este adaptarea unei performanţe iniţiate în 2008 laMontévidéo, mai apoi jucată la teatrul Colline), Laurent Larivière si Olivia Rosenthal au ales să-si ia rolul în seamă într-un mod foarte constiincios sisă se interogheze asupra acestei note marginale până la ultimele consecinţe. Astfel, la Cherbourg, o tânără de vreo 30 de ani, Olivia Rosenthal însesi, manipulând absurdul, zeflemeaua si raţionamente absurde, ne poartă până la extremă asupra implicațiilor unei astfel de interogări, îngropate în inima filmului „vrăjit” de Jacques Demy.
ora 20:30 – La BM du Seigneur de Jean-Charles Hue
2010 – Franţa – documentar
La BM du Seigneur de Jean-Charles Hue
Enigmatic, titlul este frumos, dar mai ales exprimă foarte bine ceea ce oferă. Drumuri dus-întors între flamă si Dumnezeu. Între traficul masinilorfurate si comerţul în direct cu îngerii: ţine de viteză, de revelaţie, de uimire, de lumina farurilor sau de viziune miraculoasă. Afacerea omuluidomină natura. Dar mai întâi, unde ne aflăm? În nordul Franţei, alături de Fred Dorkel si familia sa, prietenii săi, comunitatea, adică nomazii. Dar, atenţie: fără chitară, emoţii false, sau sărmanul naturalism vag care pigmentează folclorul ţigănesc.Unde suntem? În plină ficţiune, science-fiction, western, cum ne-am dori, cu respiraţii profunde sihalucinaţii line.
JOI 31 martie
ora 18 – Les 3 singes / Cele 3 maimuţe de Nuri Bilge Ceylan
2009 – Turcia / Franţa / Italia – dramă, premiu pentru regie la festivalul de la Cannes în 2008
Les 3 singes/ Cele trei maimuţe de Nuri Bilge Ceylan
O familie destrămată din cauza micilor secrete transformate în mari minciuni, încearcă cu disperare să rămână unită refuzând să înfrunte Adevărul. Pentru a nu fi nevoiţi să treacă prin greutăţi prea mari aceasta alege să nege acest Adevăr, refuzând să-l vadă, să-l audăsau să-l rostească, precum în celebra fabulă a celor „trei maimuţe”. Dar joaca de-a cele trei maimuţe e oare suficientă pentru a sterge Adevărul?
ora 20:30 – Le chaos / Haosul de Youssef Chahine
2007 – Egipt / Franţa – dramă / dragoste, mostra de Venise 2007 – premiul special al juriului.
Vizionările vor avea loc la Casa Adam Müller Guttenbrunn (Bd. Ghe. Lazăr nr. 10-12), intrarea fiind liberă.
Le Chaos/ Haosul de Youssef Chahine
Choubra, cartier cosmopolit al orasuluiCairo. Hatem, poliţist corupt, conducecartierul cu o mână de fier. Toţi locuitoriise tem si îl urăsc. Doar Nour, o tânărăcare îi este în graţii, îndrăzneste să-lînfrunte. Dar Nour este în secret îndrăgostită de sub-procurorul Cherif, om inteligent si integru.Înnebunit de gelozie, Hatem intervine, deoarece doreste ca Nour să-i aparţină doar lui. Ohărţuieste si îi transformă acesteia viaţa în iad.O dragoste contrariantă într-un climat de violenţă socială si de oprimare poliţienească.
