Conform studiului Ernst & Young, efectuat recent in 36 de tari, inclusiv in Romania, respondentii romani sunt mai optimisti in ceea ce priveste evolutia pietei locale. Astfel, 40% dintre ei se asteapta la o imbunatatire a conditiilor de piata pentru afacerea lor in urmatoarele 12 luni, comparativ cu 27% dintre respondentii din Europa de Est, respectiv media de 32% inregistrata pentru toate cele 36 de tari. Deşi respondenţii români susţin că au o viziune optimistă în ceea ce priveşte îmbunătăţirea condiţiilor de piaţă, acest lucru este contrazis de aşteptările lor. Ei se aşteaptă ca obiectivele financiare să devină şi mai greu de atins şi la o presiune suplimentară asupra pachetului salarial, ceea ce sugerează că, de fapt, perspectiva lor este una pesimistă.
Kenan Burcin Atakan, Lider al Fraud Investigation & Dispute Services din cadrul Ernst & Young România afirmă: “Angajaţii din România par să resimtă o presiune crescută pentru a obţine performanţă şi conştientizează posibilitatea unor eventuale reduceri salariale. Această presiune internă ar trebui să fie susţinută şi gestionată printr-o solidă cultură internă de combatere a fraudei şi de guvernanţă a aspectelor legate de conformitate”.
Mita şi corupţia sunt mai scăzute în România decât în Europa de Est
Rezultatele studiului scot în evidenţă faptul că majoritatea respondenţilor din România contestă existenţa mitei şi a corupţiei în apropierea afacerilor pe care le desfăşoară. Astfel, 61% dintre respondenţii din România sunt de părere că practicile de corupţie sunt întâlnite pe scară largă în România, dar numai un procent de 17% consideră că firmele locale îşi supraevaluează rezultatele din situaţiile financiare şi doar 1% recunosc faptul că firmele lor sunt angajate în astfel de practici, cum ar fi supraevaluarea veniturilor şi subevaluarea costurilor în vederea atingerii obiectivelor pe termen scurt şi respectarea bugetului. În plus, sondajul arată că unul din patru respondenţi din România consideră că respectarea îndeaproape a politicilor de combatere a corupţiei dăunează competitivităţii lor pe piaţa locală.
Rezultatele studiului scot în evidenţă faptul că majoritatea respondenţilor percep corupţia ca pe un fenomen răspândit pe scară largă în ţările lor, dar când vine vorba despre existenţa acestui fenomen în cadrul sectorului de afaceri în care firmele lor activează, percepţia lor se schimbă.
Programele locale de prevenire fraudei nu sunt considerate eficiente
Studiul arată că majoritatea organizaţiilor au definite politici anti-corupţie iar angajaţii lor consideră că există sancţiuni clare în cazul în care aceste politici sunt încălcate. Deşi majoritatea respondenţilor din România consideră că politicile anticorupţie sunt foarte relevante pentru munca lor, unul din patru este de părere că aceste politici sunt bine definite, dar nu funcţionează.
În România, eficacitatea programelor de conformitate este considerată a fi parţial împiedicată de o lipsă percepută de flexibilitate, întrucât numai 13% dintre respondenţi consideră că politicile anti-corupţie sunt adaptate la nevoile locale.
Kenan Burcin Atakan concluzionează: “Deşi companiile resimt presiunea reducerii costurilor, o abordare proactivă în ceea ce priveşte prevenirea fraudei este mai eficace şi mai puţin costisitoare decât o abordare reactivă privind combaterea fraudelor. Odată definite, programele anticorupţie trebuie puse în aplicare în mod corespunzător prin comunicare constantă, training şi monitorizare, precum şi printr-un mesaj puternic venit din partea celor care conduc compania”.
