Multe cuvinte din limba noastră românească se găsesc în limbile altor popoare, mult depărtate geografic de noi, încât trebuie să-ți pui întrebarea, cum au ajuns Jebel, Banat sau Bega (o localitate din Australia), să fie puse pe harta altor popoare, de cele mai multe ori de origine sumeriană? Că „Banat” este nume propriu în Anglia și Germania, că îl găsim în Serbia, Croația, nu este cine știe ce mare lucru.
Dar, în Siria de astăzi, în regiunea cu numele Banat-Bazi există în apropierea orașului Tal Banat un monument funerar considerat a fi cel mai vechi Monument de război, fiind construit în timpuri străvechi, în anul 2 450 î. e. n. Acest tumul în care se găsesc rămășițele unor luptători căzuți în bătălie poartă numele Tell Banat, apare ca o movilă înaltă de 22 metri, are 100 de metri lățime, este o structură masivă cu 6 etaje, construită în mod intenționat pentru a omagia pe cei căzuți pe câmpul de luptă. Nu este vorba despre o groapă comună, decizia de reîngropare a cadavrelor celor căzuți, fiind luată deliberat pentru cinstirea lor.
Monumentul a fost construit în perioada timpurie a civilizației mesopotamiene, acum 4 300 de ani, și oferă o dovadă puternică a faptului că acei oameni își cinsteau eroii, că exista un cult al eroilor, monumentul funerar fiind ridicat special pentru celebrarea lor. Complexul de la Tell Banat arată ritualuri funerare complexe; rămășițele războinicilor fiind scoase din alt loc, care a fost teatrul de bătălie, adunate, alese și aranjate cu grijă și apoi reîngropate în acest monument, cu echipamentul militar; în acest sit funerar găsindu-se proiectile pentru praștie, rămășițele unor animale kunga, asemănătoare măgarilor și alte obiecte, care dovedesc folosirea animalelor și a carelor de luptă.
Acest lucru înseamnă „că oamenii antici îi onorau pe cei căzuți în bătălie, așa cum o facem și noi”, scrie Anne Porter, profesor și specialist în civilizațiile antice din Orientul Mijlociu, la Universitatea din Toronto, Canada, care a cercetat câțiva ani situl arheologic Tell Banat. „Nu știu dacă aceștia au fost învingători sau învinși. Știu doar că acești oameni din Tell Banat au luat morții dintr-un alt loc, probabil după mult timp de la eveniment, și i-au îngropat într-o movilă uriașă care este vizibilă de la mare depărtare”.
Monumentul arată ca o piramidă în trepte, așa ca cea de la Saqqara, ridicată de faraonul Djoser, dar structura ei nu este din piatră, ci este făcută din straturi de pământ amestecat cu mult calcar și ghips, ceea ce face ca el să fie strălucitor în lumina soarelui. Un fapt pentru ca oamenii din zonă să numească Tell Banat , „Monumentul Alb”. Partea de nord a Siriei este bogată în tot felul de vestigii istorice, istoria Siriei este foarte veche, urme de locuire umană sunt scoase la lumină și datate de acum 700 000 de ani, aici fiind centrul unor înfloritoare civilizații a amoriților, hitiților, asirienilor, seleucizilor.
Siria este una dintre cele mai vechi țări din lume, considerată un leagăn al civilizației umane, scrierile biblice și miile de tăblițe de lut din anticele și bogatele biblioteci descoperte în sec. XX vorbesc despre preocupările pe tărâm cultural ale locuitorilor din aceste antice cetăți siriene. Acum 5 000 de ani î. e. n. orașele Mari și Ebla erau renumite ca centre importante de învățătură și cunoaștere, se scria literatură, istorie și poezie în limba sumeriană, limba oficială cunoscută de toți. Siria cu orașele ei importante aflate pe rutele comerciale care duceau spre porturile din Mediterana a fost mereu râvnită de alte popoare, a trebuit să poarte multe războaie.
Săpăturile arheologice la Tell Banat s-au efectuat până în anul 1990, când monumentul a fost scufundat sub ape, odată cu construirea barajului Tishreen; dar multe artefacte sunt conservate, ele sunt încă în cercetare, avem Proiectul de Publicații Banat Siria, care lucrează la rezultatele săpăturilor arheologice de recuperare efectuate în anul 1990, la Complexul așezării Tell Banat din mileniul III î. e. n., de pe malul stâng al Eufratului, 2 rapoarte oficiale de amplasament fiind în curs de finalizare.
