Se împlinesc 50 de ani de la moartea lui Pantelimon Halippa sau Pan Hapippa.
Născut la 1 august 1883, Cubolta, judeţul Soroca, fiu al dascălului de biserică Nicolae Halippa, Pantelimon a fost unul dintre cei mai înflăcăraţi reprezentanţi ai spiritului românesc în Basarabia. Având înclinaţii spre o educaţie aleasă, Pan a urmat Seminarului Teologic din Chişinău, apoi s-a înscris la Facultatea de Fizică şi Matematică a Universităţii din Dorpat. A colaborat împreună cu alţi tineri intelectuali români la Revista „Basarabia” şi a publicat imnul Deşteaptă-te, române, gest care l-a dus după gratii.
După eliberare, s-a înscris la Facultatea de Litere şi Filosofie din Iaşi şi a colaborat cu revistele vremii. Halippa a ocupat funcţii de ministru în diferite guverne, ceea ce i-a atras şi persecuţia politică. A fost închis la Sighet.
Este cunoscut faptul că în anul 1932 a editat şi a condus revista „Viaţa Basarabiei” şi ziarul cotidian omonim. Halippa a scris peste 280 poezii, articole, schiţe, traduceri şi memorii. De asemenea, a scris şi câteva studii istorice: „Bessarabiâ doprisoedineniâ k Rossii” (1914), „Basarabia sub împăratul Aleksandr I (1812-1825)”, „B. P.Hasdeu” (1939).
Publicaţiile postum: „Povestea vieţii mele” (1990) şi un volum de publicistică (2001) merită la fel de multă atenţie ca cele antum. Publicistul şi omul politic basarabean s-a stins din viaţă la 30 aprilie 1979.
