Pe 1 Mai, în întreaga lume se sărbătoreşte Ziua Muncii. Aceasta a fost stabilită în urma protestului muncitorilor din New York şi Chicago care a avut loc în anul 1886.
Lucrătorii au solicitat atunci reducerea timpului de lucru la opt ore. Au avut loc demonstaţii violente soldate şi cu pierderi de vieţi omeneşti. Cu timpul, 1 Mai a devenit sărbătoarea muncii în majoritatea ţărilor lumii, diversele manifestaţii căpătând amploare pe măsură ce autorităţile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă.
La 1 Mai românii sărbătoresc şi Armindenul. Armindenii se serbează pentru odihna pământului, pentru ca acesta să dea roade bune şi mai ales pentru sănătatea vitelor. Armindeniul este de fapt, o ramură verde sau un pom curăţat de crengi până aproape de vârf şi împodobit cu flori şi spice de grâu, simbolizând un vechi zeu al vegetaţiei, care proteja recoltele şi animalele. În zonele în care se mai păstrează tradiţia, ramura este adusă din pădure cu o zi înainte, iar de 1 Mai se pune în faţa casei, unde se lasă până la seceriş. Din lemnul Armindeniului se face foc atunci când se coace prima pâine făcută din făina grâului nou.
Credinţe populare
Oamenii ies la iarbă verde, mănâncă miel, verdeţuri şi beau vin. În ajunul acestei zile, femeile nu lucrează nici în casa, nici pe câmp, ca viforul şi grindina să nu se abată asupra satului. Se spune că, de Armindeni e bine să stai aproape de un măr înflorit, pentru ca norocul să te însoţească tot anul. Pe vremuri, pelinul adunat în această zi era un leac apreciat în tratarea malariei, durerilor de stomac, umflăturilor şi bolilor de ochi. Oamenii nu muncesc pe motiv că nici rândunelele nu-şi lipesc cuibul în această zi. Petrec şi speră că vor avea o vară cu vreme frumoasa, iar ziua de Armindeni le arată acest lucru: dacă plouă, va mai ploua încă 40 de zile.
Sursa: www.realitateamedia.ro
Fii primul care comentează