„De pe front mai vin veşti triste”, volumul de proze scurte al lui Dumitru Oprişor, apărut recent la Editura Brumar, nu este – aşa cum ar sugera titlul – o carte tristă. Este adevărat, fiecare caz prezentat de prozator povesteşte despre o tragedie, într-o altă mare tragedie care a marcat secolul XX, cea a celui de-al Doilea Război Mondial, când mai ales românii au traversat unul dintre cele mai ciudate şi bulversante capitole ale istoriei acestui popor. „De pe front mai vin veşti triste” îi are în prim-plan pe unii dintre ultimii supravieţuitori, ajunşi acum la vârste venerabile, cu o singură excepţie toţi fiind de-ai locului, de prin zona Banatului. Tocmai de aceea nu este o carte tristă, fiindcă în fond abordează formidabila şi, pe alocuri, inexplicabila putere de a merge mai departe, de a trăi viaţa ca pe o binecuvântare, de a lupta până la ultima picătură de veşnicie pe care ţi-a dăruit-o soarta. Se vorbeşte despre oameni care ar fi trebuit să primească mai mult respect de la semeni şi de la societate, dar nu a fost să fie aşa. Deşi au trecut prin momente care depăşesc orice imaginaţie şi care nu pot fi descrise cu ajutorul cuvintelor. După ce am citit cartea, o imagine mi-a rămas în memorie, fără nici o şansă de a mi-o dezlipi de pe retină. Este povestea aproape neverosimilă a unui supravieţuitor care povesteşte cum, aflat pe frontul rusesc, sau sovietic – dacă vreţi, la mii de kilometri distanţă de casă, când i s-a părut că-şi aude iapa de acasă, animalul de povară cu care-şi făcea treburile pe lângă gospodărie. Gândindu-se că a luat-o razna, s-a şters la ochi, crezând că are halucinaţii. Spre marea lui surpriză, iapa a venit la el, recunoscându-l, şi pentru o clipă a avut ocazia să o mângăie pentru ultima oară. O astfel de clipă, oricât ai încerca, este mai presus de cuvinte. Pe de altă parte, „De pe front mai vin veşti triste” este o carte de reportaje în stilul consacrat de acum al lui Dumitru Oprişor, alert, suculent şi expresiv, cumulând astfel poate cel mai bun dintre reporterii de acest gen pe care l-a avut presa Banatului până în prezent. În schimb, prozatorul Dumitru Oprişor, cel dispus pariurilor majore, încă se mai conturează. Chiar dacă nu vă vine să credeţi, mai ales pentru cei care-l cunosc, „De pe front mai vin veşti triste” este cartea care marchează trecerea prozatorului de pragul a celor şase decenii de viaţă, pe care-i va aduce toamna acestui an. Şi ca să închei într-un cu totul alt registru, dar atât de specific autorului, în momentul în care am primit cartea cu autograf, am luat-o, am privit-o, am atins-o şi i-am spus: „Parcă-i mai frumoasă ca o femeie”. Dumitru Oprişor mi-a răspuns în stilul de-acum caracteristic: „Da, dar nu pentru mult timp!”…
Fii primul care comentează