“Cockteil”
Cristian Volcinschi
si invitatii sai
Cronica in stihuri
O schita. “Compromis”. Cum omu-i pres
Sub un picior, ce-l calca, sub sanda.
Ca-i arma, ca e lege, sau pesches,
A fi, sau a nu fi, un simplu les,
Inseamna a fi om, si a rabda.
Portret. Un veteran. Un coif cu-atate
Strapunse fante-n luptele de ieri.
Ce vede azi, din vechile lui lupte,
Cand alti navalitori, dintre redute,
Ii sunt chiar libertatii, temniceri?
Si Sfantul Gheorghe sunteti dumneavoastra.
Balaurul e adormit. In vis.
Sa nu-l impungeti, sa nu se trezeasca.
Rugati-va Lumina sa-l pazeasca.
Sa fie fericit in paradis.
Sculptura. Diviziunea moleculei.
Aripi in trepte. Foamea. Viermi. Fosile.
Televizorul. Malstromul pendulei
Persuadand calcaiul lui Ahile.
In plasa de sirene-a tarantulei.
Mari panoplii de chipuri colorate.
Sunt bani? Sunt oameni? Fiinte? Sau monezi?
Retele de roboti? Vieti programate?
In ce vecin, sau prieten, sa mai crezi?
Si peisaje, poate, estompate.
Culori ce ploua, case care curg –
In care suntem fiecare, poate,
O amintire dintr-un Demiurg.
11 august 2014


Fii primul care comentează