23 Februarie – 1443 s-a născut Matia Corvin (Matei Corvin), al doilea fiu al lui fiul lui Iancu de Hunedoara şi al Elisabetei (Erzsébet) Szilágyi. El a fost primul rege al Ungariei care la vârsta fragedă de 15 ani a urcat pe tron, domnia sa durând 32 de ani. Deşi mama sa provenea dintr-o familie de nobili maghiari influenţi, domnia sa nu a fost niciodată acceptată, uneltirile pentru înlăturarea lui de la tron începând încă de la înscăunarea sa. Din nefericire, regale Mattia Corvin a murit otrăvit cu plumb de medicul ce îl trata chipurile pentru reumatism. Grăbind acest proces al morţii i-a venit în ajutor regina Beatrice, consoarta sa. (Surse: https://adevarul.ro/istoria-zilei/23-februarie-ziua-in-care-a-fost-infiintata-2340905.html; https://apuseni.info/ce-origini-romanesti-avea-fiul-lui-iancu-de-hunedoara-matei-corvin-este-regele-de-legenda-al-ungariei/)
23 Februarie – 1813 (d. 25 Febr. 1881, Bucureşti) s-a născut la Bucureşti poetul român Cezar Bolliac. A fost educat acasă, mai apoi elev la Colegiul Sf. Sava sub tutela lui I. H. Rădulescu. A fost unul dintre fruntaşii Revoluţiei din 1848. Îşi descoperă talentul prin care va rămâne în memoria neamului – cel de scriitor şi începe să publice în gazete. Ulterior, scriitorul se va atuodescrie „Am lăsat școala pentru armată, am lăsat armata pentru litere, am lăsat literele pentru publicistică”.
Publică în revista „Curiosul” („gazetă de literatură, industrie, agricultură și noutăți”) – București, 1836. În 1844 publică în revista „Foaie pentru minte, inimă şi literatură” articole, mai apoi poezii. Poeziile sale pun accentul pe problemele sociale ale vremii.
Volumul din 1847 „Poezie nouă” cuprinde poeziile: „Ocna”, „Carnavalul”, „Muncitorul”, „Sila”, „Clăcașul” şi altele ce surprind problemele actuale atunci. A publicat şi alte opere Meditații (1835), Poezii umanitare (1866). Gazetele în care a publicat: „Poporul suveran” (1848), „Expatriatul” (1849), „Buciumul” (1862), „Trompeta Carpaţilor” (din 1865).
23 februarie – 1858, Bucureşti (d. 1946, 3 martie, Craiova) – George Fotino rămâne în memoria noastră pentru contribuţia înfiinţării societăţilor muzicale „Filaromica” şi „Hora”, fiind numit vicepreşedinte şi şef de orchestra, professor de armonie, contrapunct, compoziţie. A avut şi funcţia de director la Conservatorul „Elefterie și Maria Cornetti” din Craiova. Din perspectivă muzicală, este amintit ca şi compozitorul imnului Liceului „Fraţii Buzeşti”, compoziţiile de operă şi operetă „Nunta”, „Salba de aur”, muzică simfonică, muzică pentru fanfare şi cameră. (Sursa: https://www.bunicutavirtuala.com/)
23 Februarie – 1847 s-a născut Alexandru D. Xenopol, fiul lui Dimitrie Xenopol de origine anglo-saxonă. După ce a studiat filosofie, drept şi istorie în perioada 1867-1871, el se distinge ca fiind un renumit istoric român. Obţine doctoratul în Drept la Berlin şi în Filosofie la Giessen în 19871. Revine în ţară anul următor şi intră în magistratură ca prim-procuror al Tribunalului din Iași.
În 1893 a fost ales membru titular al Academiei Române, în calitatea sa de istoric, filosof al istoriei, economist, pedagog, literat, jurist profesor şi sociolog.
Între anii 1898- 1901 devine rector al Universității din Iași.
A avut numeroase distincţii de-a lungul vieţii, cea mai mare fiind meritul său unic de a scrie şi promova în întreaga lume prima istorie completă a poporului român, anume „Istoria românilor din Dacia Traiană”. (Sursa: http://lyberti.com/)
Cristina Maria Druguș