Curtea Constituțională a României (CCR) trebuia să dezbată în această dimineață obiecțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) la cea de-a doua variantă a proiectului de reformă a pensiilor speciale ale magistraților propusă de premierul Ilie Bolojan. Dar astăzi cvorumul „nu a putut fi întrunit deloc”, după cum precizează comunicatul de presă publicat de instituția de constituționalitate pe site-ul propriu. Ca atare, aceasta a stabilit următorul termen pentru continuarea deliberărilor pentru vineri, 16 ianuarie 2026, tot la orele 10,00. (Conform regulamentului CCR, este necesară prezența a șase din cei nouă membri ai Curții, pentru ca o ședință în plen să fie statutară.)
Actul legislativ menționat ar fi trebuit să intre în vigoare chiar din prima zi a anului viitor. Acesta prevede majorarea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani, cât și limitarea pensiei la maximum 70% din ultimul venit net încasat înainte de pensionare. Magistrații solicită în schimb menținerea unui nivel al pensiei apropiat de ultimul salariu. Cererea lor a fost respinsă de premierul Ilie Bolojan, ale cărui propuneri au fost, la rândul lor, avizate negativ de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), instituție cu rol consultativ.
La începutul lunii decembrie, cei 102 judecători din secțiile reunite ale ÎCCJ, sub președinția Liei Savonea, au decis în unanimitate să atace și a doua variantă a proiectului de reformă a pensiilor speciale ale magistraților în instanța de constituționalitate. Ei apreciază că legislația propusă de Ilie Bolojan îi discriminează în raport cu alte categorii sociale ce beneficiază de pensii de serviciu. Pe de altă parte, aceasta „afectează statutul și autonomia sistemului judiciar” și „contravine atât jurisprudenței Curții Constituționale, cât și standardelor stabilite la nivel european”. În același timp, ÎCCJ semnalează neclarități de redactare a legii, ce pot crea probleme în aplicarea sa.
Primul proiect prezentat de premierul Bolojan referitor la reforma pensiilor speciale ale magistraților a fost respins de CCR pe 20 octombrie a.c. Instanța de constituționalitate și-a motivat decizia prin faptul că Guvernul nu solicitase avizul CSM în intervalul de timp prevăzut de lege, chiar dacă CSM are doar rol consultativ.
