Cele trei biserici ortodoxe sârbe din Timișoara poartă straie de sărbătoare începând din această seară, o dată cu slujba de Vecernie și aprinderea ritualică a „badniak”-ului (a trunchiului de stejar), fiind Ajunul Crăciunului pe stil vechi (după calendarul iulian). Mâine, în prima zi a Nașterii Domnului pe stil vechi, de la orele 10,00, în sfintele lăcașe sârbești situate în cartierele Cetate, Fabric și Mehala va fi oficiată Sfânta Liturghie a praznicului, iar seara, de la orele 17,00 – Vecernia. Același program va fi respectat și poimâine, în a doua zi a Crăciunului ținut conform calendarului iulian.
Un moment inedit va avea loc la Catedrala Sârbă „Învierea Domnului” din Piața Unirii (după cum mai este numită biserica din această zonă) în seara primei zile de Crăciun. Este vorba despre concertul tradițional susținut de corurile de copii și de adulți ale acestui sfânt lăcaș, dirijate de cunoscutul prof. Ioța Bugarschi. Invitați speciali sunt Corul „Teofora Dacica Timisiensis” al Parohiei Orotodoxe Române Timișoara – Dacia, dirijat de preotul Florin Ionuț Filip, și Corul „Sveti Serafim Sarovski” din Zrenjanin (Serbia), dirijat de prof. Bojidar Țrnianschi.
Datele provizorii furnizate de recensământul din 2021 arată că în România trăiesc cca 18.500 de etnici sârbi, din care cca 6.400 în județul Timiș. Comunități importante de sârbi mai există în județele Arad, Caraș-Severin și Mehedinți, însă cea mai mare din ele este în Timiș. Referințele actualizate privind numărul de etnici sârbi care trăiesc în Orașul Florilor lipsesc, însă recensământul din 2011 îl estima la câteva sute.
Decalajul de 13 zile între praznicul Nașterea Domnului pe rit nou și pe stil vechi are legătură cu cele două calendare, gregorian (actualizat în deceniul al doilea al secolului trecut) și iulian (adoptat la porunca învingătorului galilor). În 1923, la Consfătuirea interortodoxă de la Constantinopol dreptcredincioșii creștini s-au împărțit în cele două rituri, unii acceptând și alții nedorind să urmeze calendarul gregorian.
Rușii, sârbii, bulgarii, ucrainenii, Patriarhia Ierusalimului și mânăstirile de pe Muntele Athos, precum și o parte din greci și românii moldoveni folosesc vechiul ritual ortodox.
Biserica Ortodoxă Română a adoptat calendarul Papei Grigore al XIII-lea pe 1 octombrie 1924, dată care a devenit 14 octombrie. În schimb, Statul Român a renunțat la calendarul iulian pe 1 aprilie 1919, zi care s-a transformat în 14 aprilie pe calendarul gregorian.
Papa Grigore al XIII-lea a decretat corectarea erorilor conținute în calendarul iulian în octombrie 1582, iar majoritatea țărilor catolice, protestante și lutherane au adoptat imediat noul calendar. Schimbarea a constituit însă un proces gradual pentru întreaga lume catolică, promovat de Sfântul Scaun.
